Sibiul găzduieşte cel mai vechi pod metalic din România, care a devenit mândria oraşului datorită numărului mare de turişti care vin să îi afle povestea.
Acesta este primul pod din fontă din România. Elementele de rezistenţă ale podului sunt formate din patru traverse metalice arcuite, decorate cu rozete şi cu câte un brâu de elemente înscrise în cercuri. Pe una din acestea este înscris numele de Fredericus Hutte, realizatorul podului.
Cercurile cu diametru maxim sunt decorate cu stema Sibiului pe latura sudică, iar pe cea nordică poartă inscripţiile “1859″, respectiv “FRIEDRICHS HAUTTE”.
Cercurile descrescătoare sunt ornate cu motive vegetale sau geometrice de factură neogotica.
Principala atracţie pentru turiştii este legenda podului, sau mai bine spus legendele pentru că sunt cunoscute câteva variante.
Bătrînii spun că podul are urechi, o putere greu de imaginat şi multă intuiţie, aşa că, la fiecare neadevăr rostit, podul începe să geamă din toate încheieturile, iar într-un zgomot care-ţi dă fiori, balustrada începe să cedeze. În cîteva minute, podul aduce mincinosul cu picioarele pe pămînt, la propriu şi la figurat.
Una din legende vorbeşte despre faptul că Piaţa Mică din Sibiu, fiind piaţa negustorilor, era implicit şi piaţa tocmelilor. După negocieri, plecînd cu marfa spre casă, unii cumpărători constatau că au fost păcăliţi. Se întorceau, îi luau de piept pe negustorii mincinoşi şi, în hohotele de rîs ale precupeţilor, îi aruncau de pe pod. Astfel, sperietură era cea care îi făcea pe negustori că data viitoare cînd poposeau în Hermannstadt să nu mai înşele sibienii.
Cea mai captivantă este legenda cuplurilor care obişnuiau să se plimbe pe pod. Se spune că tinerii îndrăgostiţi, trecînd noaptea pe pod şi jurindu-şi iubire veşnică, ajungeau să discute şi despre curăţenia trupească a fetei. Şi toate afirmau că sînt curate că lacrima. Numai că, dovedindu-se mincinoase, după noaptea nunţii erau tîrîte şi aruncate de pe podul jurămintelor false.
Cea mai plauzibilă legendă este cea care aminteşte de cadeţii de la Academia Militară, care furau inimile tinerelor domnişoare. La locul lor de întîlnire preferat, sibiencelor li se promiteau multe, ca apoi, pe acelaşi pod, să fie lăsate să aştepte în zadar bărbaţii care uitau de ele şi de jurămintele de amor.
Nu contează care legendă se apropie de adevăr căci fiecare trezeşte curiozitate în sufletele turiştiilor, care cred in cele spuse nefiind curajoşi care să îi încerce puterile.
Podul minciunilor se află în Piaţa Mică, Sibiu (harta) .
Cazare Sibiu . . .
16 Decembrie 2009
Scris de
traveller |
3 stele, Alte Obiective Turistice, Sibiu |
fara comentarii
Vizitând judeţul Suceava veţi avea posibilitatea de a admira unul din cele mai frumoase şi atrăgătoare obiective turistice şi anume Salina Cacica.
Treabuie să ştiţi că această salia este un unicat datorită faptului că, galeriile sale sunt săpate manual, fără utilaje. Sunt 8200 galerii, armate cu lemn, în bună stare şi astăzi, după mai mult de 200 de ani.
Vorbim de o perioadă de 200 de ani pentru că salina a fost deschisă în 1791. Pentru exploatarea şi scoaterea sării la suprafaţă nu sunt folosite utilajele şi nici vagonetii. Singura cale de acces sunt treptele de lemn.
Ajunşi aici veţi fi atraşi de frumuseţea Capelei romano-catolică Sf. Varvara construită din dorinţa minerilor de a avea un loc pentru închinat, de Capela ortodoxă, de Lacul Sărat şi de Sala de dans denumită şi “Sala Ing. Agripa Popescu”.
Sala de dans, aflată la adâncimea de 37 metri, are dimensiuni relativ mari: 24×12x12 metri, iar la capete are 3 balcoane şi ele săpate în sare. Aici se organizau baluri, întâlniri festive, spectacole fiind şi primul loc de distracţie din zonă.
Lacul Sărat - este un lac artificial săpat manual de mineri la o adâncime de 35 metri, pe pereţii căruia se găsesc cristale de sare. Dimensiunile lacului sunt de 10×6 metri. Lacul este îngrădit cu balustradă şi iluminat de câteva reflectoare, cu ani înainte aici făcându-se mici plimbări cu ajutorul unei plute.
Capela romano-catolică Sf. Varvara se află la capătul scărilor cu 192 de trepte, la 21 metri adâncime şi are tot ce îi trebuie unei bisericuţe: altar, icoane, candelabru, amvon şi balcon pentru cor. Altarul şi amvonul au fost sculptate în sare masivă. Capela are dimensiuni mari: 25 m lungime, 9 m lăţime şi 7 m înălţime iar pereţii sunt rectangulari.
Capela ortodoxă se află la adâncimea de 35 metri, unde se desfăşoară Orizontul I. în această zonă, galeria săpată direct în sare este mult mai largă şi are pe pereţi basoreliefuri sculptate în stâncă de sare, cu tematică religioasă, operă recentă a unor tineri scultori din zonă, unele după modele similare de la Salina Wieliczka de lângă Cracovia. În partea dreaptă a capelei se află Icoana Sf. Daniil Sihastrul
Numele salinei “Cacica” vine de la polonezul „kaczika”, raţă şi atestă faptul că în zonă existau multe mlaştini în stufărişul cărora trăiau raţe sălbatice.
Acces: Cacica se află în judeţul Suceava (harta), la 9 km de Solca, pe DJ 209 spre S şi la 18 km de Gura Humorului.
Cazare Suceava . . .
16 Decembrie 2009
Scris de
traveller |
2 stele, Suceava |
fara comentarii
În ceea ce priveşte obiectivele turitice ale judeţului Timiş am să vă recomand Peştera Româneşti.
Peştera Româneşti este situată la sud-est de satul Româneşti din judeţul Timiş, în versantul stâng al Văii Farasesti, munţii Poiana Ruscă (harta) .
Ceea ce m-a determinat să fac această alegere a fost faptul că această peşteră este renumită pentru acustica deosebită şi concertele ţinute în ea.
Cine s-ar fi gândit că există posibilitatea de a merge la un concert ţinut tocmai într-o peşteră . . . ?
Totul începe în anul 1984 când Asociaţia Speologica Speotimis, organizează în Sala Concertelor din această peşteră o serie de concerte la care au participat nume sonore ca: Filarmonica Banatul, Ştefan Ruha, Kathleen Evans, Alexandra Guţu, Gabriel Croitoru, Corala „Sabin Dragoi”, grupurile “Bega Blues Band”, “Survolaj”, “Nightlosers”, “Cargo”, “Celelalte Cuvinte”, “Implant Pentru Refuz” şi nu în ultimul rând “Zdob şi zdub” care au adus în Peştera Româneşti un număr record de 2.000 de spectatori.
Peştera Româneşti face parte din categoria peşterilor mijlocii, cu dezvoltarea totală de 1.450 m, dispusă orizontal pe 3 nivele. Intrarea principală este orientată spre N-NV, este lată de 9,5 m şi înaltă de 2 m, fapt ce permite o iluminare difuză până la circa 70m. Pe această porţiune pereţii sunt înverziţi de alge.
În Sala Liliecilor săpată în brecie tectonică (foarte puţine cazuri în peşterile din ţară) se găseşte o colonie permanentă de lilieci. Etajul superior şi cel mijlociu au caracter subfosil. Etajul inferior este accesibil doar speologilor cu echipament şi cunostiinte de TSA. Sălile principale s-au format la intersecţia mai multor falii.
Săpăturile arheologice efectuate de-a lugul timpului au scos la iveală oase de urs de cavernă şi obiecte provenind de la o aşezare neolitică: un depozit de cereale, ceramică aparţinând culturilor de Tisa şi Cotofeni, precum şi o vatră acum reconstituită şi expusă la Muzeul Banatului din Timişoara, unde se păstrează şi resturile de urs de cavernă.
Accesul la peşteră se face:
- Din Timişoara pe drumul E70 Timişoara - Lugoj, apoi pe DN 68A (spre Deva, prin Făget), până la Coşava.
- Din Deva DN 68A (spre Lugoj prin Margina) până la Coşava.
- Din Coşava se urmează şoseaua spre Valea lui Liman până în localitatea Româneşti.
- Din Româneşti există un traseu parţial accesibil auto pînă la peşteră -o oră de mers pe jos- care părăseşte satul în dreptul cimitirului.Se urmăreşte marcajul cu cruce galbenă.
Se mai poate ajunge la peşteră urmând drumul pe la Mănăstirea Izvorul lui Miron , apoi încă 2,5 km de mers de la bifurcaţia :la dreapta , spre Farasesti ,la stânga spre Pietroasa urmând drumul spre Farasesti. Se ajunge în dreptul unui sector de chei de unde mai sunt 120 metri de urcat în vesantul stâng geografic pe potecă pînă la intrarea în peşteră.
Vrei cazare Timis ?
16 Decembrie 2009
Scris de
traveller |
2 stele, Pesteri in Romania, Timis |
fara comentarii