Manastirea Voronet Suceava
Mănăstirea Voroneţ este situată în satul cu acelaşi nume, la 36 km de Suceava şi la numai 4 km de centrul oraşului Gura Humorului (harta) .

Mănăstirea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare.
Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai patru luni şi jumătate ceea ce constituie un record pentru acea vreme.
Acces:
Pe DL Gura Humorului, spre S-V până la Voroneţ (5 km).
Hram:
Sfântul Gheorghe - 23 Aprilie.
Arhitectura: 
Forma iniţială mai poate fi văzută în tabloul votiv: aşezată pe un soclu de piatră, cu turla înălţată pe o bază pătrată pentru a-i accentua zvelteţea, elanul către înălţime.
Exonarthexul i-a fost adăugat în 1547 la iniţiativa mitropolitului Grigorie Roşca, considerat al doilea ctitor al bisericii.
Aşa cum se înfăţişează astăzi Voroneţul reprezintă unul dintre primele monumente moldoveneşti creatoare de stil propriu, sinteză originală de elemente bizantine (plan treflat cu turlă pe naos), gotice (tendinţa de elansare a edificiului, arcurile frânte la chenarele uşilor şi ferestrelor, prezenţa contraforturilor).
De asemenea şi strict autohtone (turlă pe patru arcuri şi bază stelată, ocniţe sub cornişă, arcade oarbe la abside, friză şi discuri smălţuite).
Pictura interioară:
Naosul şi altarul păstrează ansamblul iconografic din vremea lui Ştefan cel Mare:
- bine adaptat spaţiului, armonios, cu personaje impunătoare, orânduire scenică mai puţin obişnuită în Moldova (Patimile lui Iisus, în naos);
- compoziţii neîntrecute prin sobrietate, vigoarea gesturilor şi formelor (Intrarea în Ierusalim, Rugăciunea de pe Muntele Măslinilor, în concă);
- elemente ce vădesc apropierea de mediul real, patetic uman (Coborârea de pe cruce, Sfântul Teodor, tabloul votiv).
Pictura pronaosului, ulterioară, alternează ornamente şi figuri ce vor să facă parcă legătura cu exteriorul, trecând totuşi prin pridvor unde Calendarul bisericii dar mai ales Sfântul Ilie se bucură de o prospeţime stângace cu o notă de umor anunţătoare cumva a icoanelor pe sticlă transilvănene (sec. XVIII-XIX).
Pictură exterioară:
Se datorează aceluiaşi Grigore Roşca, eruditul teolog care a urmărit personal realizarea operei călugărilor-zugrăvi anonimi.
Rezultatul a fost excepţional: Judecata de Apoi ocupă tot peretele de apus într-o uriaşă compoziţie pe cinci registre, unică în arta orientului creştin.
Specialiştii o consideră prin amploare, prin ştiinţa efectului decorativ şi strălucirea policromiei, superioară compozitiilor de la Athos şi celor de la Camposato (Pisa), demnă de a fi alăturată Capelei Sixtine din Roma, mozaicurilor geamiei Khrie (Istambul), imaginilor de la San Marco (Veneţia), din Siena, Assisi, Orvieto.
Originalitatea artistului constă în curajul sau de a introduce în scenă instrumente muzicale moldoveneşti (bucium, cobză), peisaj local, ştergare, veşminte populare - totul pe un fond albastru ce a născut în sintagmă “albastru de Voroneţ” egală verdelui Veronese şi roşului Titzian.
Peretele de sud este ocupat de Arborele lui Ieseu şi filozofi antici, portrete socotite capodopere.
Lângă intrare sunt chipurile făuritorilor istoriei mănăstirii: Sf. Daniil Sihastrul şi mitropolitul Grigorie Roşca.
Pe abside, conform regulei împământenite, Cinul adună zeci de figuri într-un adevărat alai.
Pe cât a mai rămas din peretele nordic nespălat de ploi, Adam ară, Eva toarce lână (Facerea lumii), în vreme ce Zapisul lui Adam şi Vămile Văzduhului înseamnă de fapt legende folclorice.
Jilţurile şi o parte din strane aparţin secolului al XVI-lea.
Dăruite de Ştefan cel Mare şi trase cu meşteşug, două clopotniţe evocă numele marelui voievod.
Expresie artistică a dreptei noastre credinţe, a rafinamentului şi gustului pentru frumos ale neamului nostru, Sf. Mânăstire Voroneţ îndeamnă la reculegere, încântă inima şi mintea privitorului ce ajunge la noi din toate colţurile lumii.
Nu ezitaţi să treceţi în lista voastră cu obiective de vizitat în vacanţă şi Voroneţul, mai ales că aveţi posibilitatea de a găsi cazare tocmai în sat.
Dacă aţi fost deja acolo împărtăşeşte-ţi impresiile tale cu noi. Te aşteptăm!
[...] veţi răspunde că aţi vizitat şi le-aţi văzut pe toate, de la biserici şi mănăstiri din Moldova şi Maramureş până la cetăţi şi castele de o mare importantă culturală şi [...]
Pingback de Turism Romania » Templul Ursitelor | 28.06.2010