În acest post o să îmi îndrept atenţia sper satul Negoesti.
Unde se află?
Păi acest sat se află în judeţul Călăraşi şi ţine de comuna Soldanu.
Cum ajungi aici?
Simplu.
Comuna Soldanu este situată în partea de S-V a judeţului Călăraşi, la 44 km de municipiul Bucureşti, la 97 km de municipiul Călăraşi şi la 19 km de municipiul Olteniţa (harta).
Comuna este situată pe malul stâng al râului Argeş, fiind traversată de DN4.
De ce am ales să vorbesc despre acest sat?
Am ales satul Negoesti pentru că aici găsiţi un obiectiv turistic de o mare importanţă istorică şi religioasă.
Este vorba de Mănăstirea Negoesti.
Ctitorie: 1649
Tip: Mânăstire
Religie: ortodox
Localitate: NEGOESTI
Comună: SOLDANU
Judeţ: Călăraşi
Episcopie/Arhiepiscopie: Episcopia Sloboziei şi a Călăraşilor
Mitropolie: Mitropolia Munteniei şi Dobrogei
Mănăstirea Negoesti a fost construită în anii 1648-1649 , de către Matei Basarab şi Doamna Elena.
Actualmente, mânăstire a fost transformată în Biserica “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”.
Arhitectură:
Planul mănăstirii este triconic, intrarea fiind patrulateră cu turn clopotniţa. Aceasta cuprinde şi ruinele construcţiilor monastice.
A fost refăcută în anul 1777 (s-au refăcut ferestrele, zidul împrejmuitor şi s-au reparat chiliile) şi restaurată în anul 1850.
Istoric:
Voievodul Matei Basarab şi Doamna Elena, aveau aici, la Negoesti, un conac care era reşedinţa de vară a familiei domnitoare, locul unde se retrăgeau adeseori, în linişte şi de unde dirijau treburile ţării.
Această poziţie privilegiată a făcut ca Mănăstirea Negoiesti să fie înzestrată cu averi considerabile, întinse suprafate de pământ, iazuri, păduri, vii etc. pe care le-au întărit şi alţi domnitori.
După secularizarea lui Cuza, mănăstirea devine biserică parohială, deservind credincioşii din satul Negoiesti.
Satul Negoesti nu numai că ne încântă cu frumoasa mânăstire considerata monument istoric, ci si cu diverse oportunităţi turistice precum vânătoarea (fond cinegetic existent Pădurea Negoesti: fazani, iepuri, căprioare) pescuitul (din fondul piscicol existent Lacul Negoesti).
Daca ai asemenea pasiuni se merita sa ramai macar cateva zile in zona.
O mica vacanta nu strica.
Acum fie stati cu cortul, fie va cazati la vreun localnic sau mergeti pana la Calarasi unde veti gasi hoteluri cu conditii ireprosabile.
14 Iulie 2010
Scris de
traveller |
2 stele, Calarasi, Manastiri in Romania, Sate din Romania |
fara comentarii
Peştera Dâmbovicioara este situată în partea de sud a Masivului Piatra Craiului, în versantul stâng al văii Dâmbovicioara (afluent al Dâmboviţei), la 1 km nord de satul Dâmbovicioara, judeţul Argeş.
Peştera s-a format datorita acţiunii apelor pârâului Dâmbovicioara, care au taiat în calcarele de varsta jurasica ale Masivului Piatra Craiului.
Peştera propriu-zisă este cunoscută de înainte de 1579, când localnicii o foloseau pe post de ascunzătoare împotriva cotropitorilor.
Ulterior peştera a fost locul de reculegere al unui pustnic, ascunzătoarea a doi tâlhari cunoscuţi la acea vreme, şi chiar ascunzişul unui urs.
Lungă de peste 250 m, această peşteră are aspectul unei galerii puţin ramificate, traseul sau fiind puţin ascendent, ea poate fi străbătută uşor, având plafonul mai înalt decât statura omului (cca. 2 m).
Interiorul oferă condiţii optime de vizitare, simţi aici un uşor curent de aer care demonstrează ca inca exista o comunicare cu exteriorul.
Golul subteran s-a format prin eroziunea calcarelor de către apele pârâului “Peştera” care acum îşi poartă undele prin apropiere, pe lângă intrare.
Amplasare:
Peştera este amplasată în apropierea satului Podu Dâmboviţei, sat situat la poalele Munţilor Piatra Craiului, la 5 km de Rucar, pe traseul Rucar-Bran, la 25 km faţă de Câmpulung şi la 177 km faţă de Bucureşti (harta) .
Fauna:
Fauna peşterii este săracă însă este una dintre peşterile uşor accesibile din România. Printre altele este renumită şi pentru faptul că este prima peşteră din Muntenia şi Oltenia menţionată într-o lucrare ştiinţifică şi anume Mineralogia Principatus Transilvanie a lui J. Fridlavsky din anul 1767.
Temperatura:
Temperatura oscilează în jurul valorilor de 10-12A°C, iar umiditatea este potrivită. Peştera este “uscata”, pârâul care a generat-o având acum o alta albie.În interior se leaga de exterior printr-un horn înalt de 10 m, care furnizeaza un slab curent de aer.
Daca tot ati ajuns pana aici ramaneti macar cateva zile si bucurati-va de frumusetea naturii. Nu va faceti probleme
pentru cazare. Veti gasi cele mai bune oferte de cazare la doar 5 km de pestera.
Va doresc numai bine si va astept sa-mi impartasiti impresiile voastre.
15 Februarie 2010
Scris de
traveller |
2 stele, Arges, Pesteri in Romania |
un comentariu
Ridicată între 1921-1923, după planurile arhitectului D. Ghe. Ştefănescu, sub conducerea inginerului T. Eremia, catredala este locul unde au fost încoronaţi suveranii României Mari la data de 15 octombrie 1922, motiv pentru care a primit şi numele de Catedrala Încoronării.
Arhitectura:
Catedrala cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” reprezintă o simbioză de vechi stiluri româneşti.
Arhitectura sa, inspirată din biserica domnească din Târgovişte, se înscrie în curentul romantic iniţiat în arta românească în ultimele decenii ale secolului trecut, ce şi-a propus valorificarea creaţiei artistice medievale de la sud de Carpaţi.
Planul Catedralei, de tip bizantin, cruce greacă înscrisă, aparţine arhitectului V. Gheorghe Ştefănescu iar lucrările de construcţie s-au desfăşurat sub conducerea inginerului T. Eremia.
Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis cu arcade mari, sprijinite pe patru coloane cu capiteluri.
În nişele laterale din pridvor sunt fixate patru plăci de marmură cu inscripţii comemorative ce ne amintesc de patru evenimente importante: 1) Tipărirea Noului Testament de Mitropolitul Simeon Ştefan la 1648; 2) Unirea de la 1600, înfăptuită de Mihai Viteazul; 3) Martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan; 4) Refacerea unităţii spirituale a românilor.
Naosul, impunător prin înălţimea sa, este dominat de cupola centrală, susţinută de patru stâlpi octogonali placaţi în marmură, iar în exterior se înalţă cele trei turle octogonale, luminate, de câte opt ferestre, cu acoperiş în formă de bulb şi cu câte o cruce metalică deasupra lui.
Iconostasul, mobilierul, stranele au fost realizate din lemn de stejar, prezentând aceleaşi motive decorative de inspiraţie brâncovenească.
Localizare:
Este situată în partea de vest a cetăţii Alba-Iulia (harta) .
Ansamblul este dominat de un turn -clopotniţă, înalt de 58 m, terminat în formă de cupolă sprijinită pe coloane.
În prezent aici se află sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia.
Pictura:
Pictura murală, de origine bizantină, a fost realizată în tehnica frescă de cunoscutul pictor Costin Petrescu şi ucenicii săi, şi se înscrie în spiritul iconografiei tradiţionale.
În cupolă centrală este pictat Iisus Pantocrator, pe bolta absidei altarului chipul Maicii Domnului şi alte scene biblice, iar de o parte şi alta a iconostasului sunt aşezate icoanele mai recente ale sfintilor ierarhi care au sprijinit lupta românilor din Transilvania pentru cucerirea drepturilor lor şi-au luptat pentru ortodoxie în secolul al XVIII-lea.
De o parte şi de alta a intrării apar portretele suveranilor României Mari - regele Ferdinand I Întregitorul şi cu soţia sa, Maria - subliniind cu aceasta semnificaţia istorică a edificiului.
O dată cu lucrările de renovare a bisericii în 1993, cu prilejul a 75 de ani de la unire, a fost restaurată şi pictura, de către pictorii Nicolae Sava, Dimitrie Bănică şi Grigore Popescu.
Alba un oras de poveste va ofera cele mai bune oferte de cazare.
3 Februarie 2010
Scris de
traveller |
2 stele, Alba, Biserici in Romania |
fara comentarii
Cetatea Ciceu este o fortăreaţă medievală din actualul judeţ, Bistriţa-Năsăud, România, în punctul de întâlnire al teritoriului localităţilor Ciceu-Corabia, Ciceu-Giurgesti şi Dumbrăveni (harta) .
Cetatea a fost ridicată la sfârşitul secolului al XIII-lea într-un punct strategic, pe o colină vulcanică de 683 m altitudine, de unde şi numele de Ciceu (din maghiarul csucs - vârf).
Dieta Transilvaniei a dispus demantelarea cetăţii la 1544, iar amplasamentul a devenit ulterior carieră de pietre de moară.
Ruinele sunt astăzi în stare de distrugere avansată şi elementele care se mai păstrează nu permit cronologizarea
Singura mărturie iconografică este gravura din anul 1866, această fiind mai degrabă o reprezentare romantică, decât una riguroasă, a ruinelor la acea dată.
Unul dintre turnurile înfăţişate prezintă pe latură de nord o fereastră gotică, al cărui contur s-a păstrat până astăzi.Totuşi, ipoteza unei funcţii de locuinţă este pusă sub semnul întrebării, turnul fiind umplut şi neprezentând urme ale unei intervenţii ulterioare anului 1866.
Cel de-al doilea turn are în realitate o poziţie diferită faţă de cea din gravură, el fiind suspendat deasupra prăpastiei, la 4 m distanţă de cel dintâi.
În partea de sud a cetăţii se mai păstrează două mostre de zid, iar la nord-est se disting urme ale şanţului de apărare, cu o deschidere de 3-5 m, precum şi a valului de pământ ridicat în faţa acestuia.
Un zid pornea probabil din partea de nord-est a cetăţii, până în partea de nord-vest, unde se înfigea în dealul Măgura.Acesta din urmă este legat de dealul cetăţii printr-o şa îngustă şi contribuia la apărarea edificiului dinspre vest. Grosimea probabilă a curtinelor era între 1,3-4 m.
În ansamblu, construcţia punea excelent în valoare un sistem de apărare natural, fiind foarte dificil de cucerit.
Cazare Bistrita . . .
11 Ianuarie 2010
Scris de
traveller |
2 stele, Bistrita, Cetati in Romania |
fara comentarii
Unul din obiectivele fascinante ale judeţului Covasna îl constituie frumoasa biserică reformată vestită pentru clopotnita sa din lemn.
Biserica reformată se află mai exact în localnitatea Calnic (harta).
Biserica are alaturi o clopotnita.
Cele două datând din secolul XVIII ce sunt acoperite cu şindrilă, sunt considerate monumente istorice.
Construcţia s-a făcut în stil gotic cu ziduri ovale de apărare.
Turnul din lemn a fost construit în 1781.
Cel mai important şi de reţinut este că la construcţia clopotnitei nu a fost folosit nici un cui metalic, ceea ce face ca acesta să fie considerata o capodopera a artei lemnului sculptat.
Localizare:
Localitatea Calnic este aşezată în valea pîrîului Calnic, la distanţa de 12 km de la Sf. Gheorghe spre nord.
Pentru cazare click aici
6 Ianuarie 2010
Scris de
traveller |
2 stele, Biserici in Romania, Covasna |
fara comentarii
Cât e de plăcut să reuşeşti să găseşti un obiectiv turistic fascinant, ce impresionează prin simplitate şi prin frumuseţea aparte dată de misterul ce îl înconjoară. Un astfel de obiectiv îl găsiţi în judeţul Harghita.
Capela Inima lui Isus, se află la intrarea de sud a oraşului Odorheiul Secuiesc (harta), Str. Bazinului nr.2.
Este singurul monument medieval păstrat în starea sa originală.Micuţa capela (3.5×3.5 m), datează din sec. XIII, fiind reconstruită în sec. al XVI-lea.
Tavanul original din 1677 se păstrează la un muzeu din Budapesta, ceea ce se vede în capelă, tavanul din casete pictate, este o copie fidelă a originalului. Acoperişul construcţiei şi al gardului este din şindrilă.
Legenda spune, că vis-a-vis se află cetatea Bud, care a fost distrusă de tătari în anul 1241. Odată secuii hăituiţi de tătari s-au refugiat printre ruinele cetăţii, de unde săgeata trimisă în numele lui Isus de un tânăr, s-a oprit în inima hanului, care se odihnea în faţa cortului.
În acel loc a fost ridicată capela Inima lui Isus. Deasupra intrării pe zidul înconjurător se poate citi cifra 1771.
In afara de vechea capela, un motiv de atractie pentru turisti il constituie ospitalitatea locuitorilor si conditiile ireprosabile de cazare.
5 Ianuarie 2010
Scris de
traveller |
2 stele, Harghita, Monumente |
fara comentarii
În judeţul Maramureş sau mai bine zis în Vişeu de Sus (harta), un interes special pentru turişti îl reprezintă valea Vaser, care traversează munţii Maramureşului în mijlocul unuia dintre cele mai frumoase şi mai sălbatice peisaje din România.
Râul Vaser are cam 60 de kilometri lungime, formând o vale spectaculoasă, ca un canion, în care stânci prăpăstioase alternează cu păduri dese, cu poiene minunate şi izvoare de apă minerală.
O excursie cu mocăniţa pe valea acestui rău din Maramureş este ceva inedit.
Construită între anii 1930 - 1933, linia ferată pe ecartament îngust (760 mm) are o lumgime de 56 km, între Vişeu şi Izvorul Comanului.
Pe aceste traseu, cea mai înaltă altitudine a liniei ferate este în zona Comanu (1.100 m), plecarea din Vişeu fiind la altitudinea de 600 m.
Locomotivele, model “Reşiţa”, sunt fabricate în anii ‘50, greutatea locomotivei este de 24,8 tone cu combustibil, iar goală de 20 tone. Vagoanele pentru turişti pot fi vagoane terasă sau vagoane clasă, dar există şi vagoane pentru materiale, platforme şi lemn.
Mocăniţa circulă zilnic, mai puţin duminica şi sărbătorile legale, tot anul, fără o oră exactă. În general dimineaţa pleacă 1 sau 2 trenuri care duc vagoanele goale şi se întorc seara încărcate cu buşteni. Excursia este lungă şi cu numeroase opriri.
Trenul opreşte şi când localnicii urcă de-a lungul drumului. Aceştia folosesc trenul pentru a aduce brânză în vale, la oraş ca să o vândă şi să viziteze satele învecinate.
Când călătoriţi cu Mocăniţa urcând valea, ar trebui să se reţină că aceasta este ca o călătorie în timp: după plecarea din staţia Vişeu, telefonul nu mai are semnal, iar orice contact cu timpurile contemporane este pierdut; trenul este tras de o locomotivă veche, cu aburi, şi de aceea se cere atenţie sporită la scânteile sau funinginea care ar putea păta sau arde hainele; de-a lungul drumului, nu există magazine, iar proviziile de mâncare, apă şi alte consumabile trebuie făcute dinainte de plecare.
O călătorie cu Mocăniţa pe Valea Vaserului este de neuitat. Cine doreşte să cunoască într-adevăr Valea Vaserului trebuie să rămână mai multe zile. Valea Vaserului nu e locuită şi în afară de pasuniile golaşe zona e impadurita aşa că va trebui fie să rămâneţi cu cortul fie să coborâţi ca să căutaţi cazare în Borsa.
4 Ianuarie 2010
Scris de
traveller |
2 stele, Alte Obiective Turistice, Home, Maramures |
fara comentarii
Ponoarele este o rezervaţia naturală cu o suprafaţă de 100 ha, ce cuprinde o serie de formaţiuni carstice cu valoare de unicat în ţară.
Podul peste care trece şoseaua este o arcadă naturală, care a luat naştere prin prăbuşirea tavanului unei peşteri. Arcada este de circa 25 m lungime, 8 metri lăţime şi se ridică la înălţimea maximă de 14 m faţă de fundul viroagei peste care se arcuieşte.
Grosimea bancului de calcar din care este format are minimum 4 m.
PODUL LUI DUMNEZEU
- unul din cele trei poduri naturale din lume -
Legenda spune că podul ar fi fost construit de Dumnezeu pentru Sfântul Nicodim, ca să treacă spre Tismana, după ce oamenii din Ponoarele l-au alungat din comună.
Despre Nicodim, o parte din legendă e reală. Pe la anul 1370, călugărul era în căutarea cascadei ce i s-a arătat în vis, deasupra căreia trebuia să construiască o mânăstire.
S-a oprit la Ponoarele, în locul de unde izvorăşte acest pârau, dar două familii înstărite din localitate l-au făcut să plece, acuzându- l că ar fi furat două găini.
Nicodim, umilit, a plecat la Tismana, unde a ridicat mănăstirea visată. Nu înainte însă de a blestema apa de la Ponoarele: să se zbuciume, să fie fără peşti şi să o înghită pământul.
Ceea ce s-a şi întâmplat, pentru că pe cursul ei s-au construit opt mori, în ea nu trăieşte nici o vietate, iar la un moment dat pământul o înghite, la propriu, pentru că traiectoria albiei sale trece peste o peşteră. Apa intră în cavitatea subterană brusc şi dă impresia că e înghiţită de pământ.
Mai există poduri naturale în Franţa şi în SUA, dar singurul din lume deschis traficului rutier e cel de la Ponoarele.
La est de pod se găseşte terminaţia aval a depresiunii de la Ponoarele, care are aspectul unei chei de calcar, prin care curge pârâul Izvorul Ponorului ce dispare aici prin mai multe sorburi. Spre vest, lângă pod, se adânceşte o dolină aproape circulară, în al cărui perete vestic se zăreşte gura unei peşteri.
Este Peştera de la Pod, cu dezvoltare totală de 633 m şi care este de fapt originea podului. Acesta nu este altceva decât vechea intrare a peşterii, rămasă izolată din cauza prăbuşirii unei părţi a tavanului, prăbuşiri care a dus la formarea dolinei.
Deasupra peşterii şi a podului se află un deal plin cu formaţiuni carstice, între care ‘lapiezurile ingropate‘ - încreţiturile calcaroase - ce alcătuiesc Câmpul Afroditei şi Câmpul Cleopatrei, unice în Europa, la altitudini de până la 600 m.
La cealaltă ieşire a peşterii întâlnim Lacul Zăton, un lac de origine carstică şi care, având legătură cu sistemul hidrografic al peşterii, este când plin ochi, când pustiu şi crăpat. Intrarea în peşteră se face printr-o coborâre destul de accentuată, cu o pantă mare.
Cum ajungi aici?
În nordul judeţului Mehedinţi se află comuna Ponoarele (harta), aflată la 37 km de gara Motru, 65 km de Drobeta Turnu-Severin, 65 km de Băile Herculane şi 45 km de Târgu-Jiu.
Daca ajungeti sa vizitati frumoasa creatie a naturii si doriti sa popositi cateva zile in zona gasiti cazare in Drobeta Turnu-Severin.
21 Decembrie 2009
Scris de
traveller |
2 stele, Mehedinti, Rezervatii Naturale |
2 comentarii
“Piatra dracului”, stânca ce se misca singura noaptea . . .
Piatra Teiului sau Piatra Dracului, cum mai este denumita de catre localnici este cea mai cunoscuta stânca din judetul Neamt, poate fi admirata în toata splendoarea ei acolo unde lacul de acumulare “Izvorul Muntelui” îsi închide luciul apei.
Zona mai este cunoscuta si drept “Coada Lacului” si este locul unde se întâlnesc cele 4 drumuri care vin dinspre Moldova si Transilvania, având ca punct comun splendida realizare umana, viaductul Poiana Largului, înconjurat de maretele piscuri ale Ceahlaului.
O muchie iesita formeaza un fel de cerdac, deasupra careia se înalta creasta putin încovoiata.
Aceasta stânca solitara , dreapta ca un turn, care parca vrea sa ajunga la cer se afla în comuna nemteana Poiana Teiului (harta) .
Legenda spune ca ciudata aparitie e rezultatul unui pariu dintre diavol si Dumnezeu.
Dracul s-a laudat ca va fura o stânca sacra de pe vârful Ceahlaului pâna în zori si va deveni stapân peste omenire, care începuse sa încalce poruncile lui Dumnezeu.
Desprinzând stânca, a plutit o clipa deasupra Ceahlaului. Dar când se îndrepta spre gura Bistritei, s-a auzit cântecul cocosilor.
Diavolul s-a cutremurat, si-a desclestat ghearele si stânca a cazut în ape.
Localnicii spun ca aceasta stânca se muta noaptea ori spre stânga, ori spre dreapta, pentru ca diavolul nu a renuntat sa încerce sa o ia si sa o ascunda în adâncurile apelor, ca sa ia lumea în stapânire. Dar nu poate decât s-o urneasca câtiva centimetri.
Una din explicatiile logice ale faptului ca pietroiul chiar îsi schimba locul ar fi ca e vorba de o iluzie optica indusa de marirea sau micsorarea debitului de apa, care da impresia ca stânca se afla mereu în alt loc. Însa nimeni nu a încercat sa lumineze acest mister prin metode stiintifice.
Legenda mai spune ca atunci când dracul vine la stânca sa, toate focurile din localitatile vecine se sting si toate animalele, de la pasari la patrupede, tac.
Vrei cazare Neamt ?
18 Decembrie 2009
Scris de
traveller |
2 stele, Neamt |
fara comentarii
Cu siguranţă aţi mai auzit până acum de grădina cu meri, cu peri, cu flori, dar niciodată de grădina cu zmei.
De fapt aceasta se numeşte Grădina Zmeilor şi se află în apropiere de satul Galgaul Almasului din judeţul Sălaj (harta) .
Aceasta reprezintă un fenomen natural deosebit de spectaculos situat pe teritoriul muntelui Meses, masiv ce face parte din lanţul Carpaţilor Occidentali.
Grădina Zmeilor reprezinta o rezervaţie geologică compusă din numeroase stânci uriaşe, aşezate într-o mare dezordine (blocuri, turnuri, stâlpi, ciuperci, stânci cu forme de animale).
Formaţiunile de aici au luat naştere prin desprinderea unor blocuri sau compartimente de gresii din masivul care constituie dealul Inchieturi (376 m) şi alunecarea lor pe argilele vineţii de la bază, spre firul parului Dosului.
Denudaţia şi eroziunea eoliană şi pluvială sunt de asemenea cauze ale formării acestor figuri ciudate şi suprinzatoare.
Grădina Zmeilor ocupă o suprafaţa de 5 ha, de la primele formaţiuni până la baza abruptului.
Cele mai impresionante sunt cele două stânci în formă de prismă numite sugestiv “Zmeul” şi “Zmeoaică“. Alte blocuri de piatră au fost denumite “Moşu”, “Eva”, “Dorobantu”. Câţiva zmei sunt accesibili şi vă puteţi urca fără vreun echipament special. Dar sunt şi pereţi excelenţi pentru căţărători.
Acces:
Din Cluj pe E81 (spre Zalău) până în comuna Sanmihaiul Almasului, apoi faceţi dreaptă înspre Hîda-Bălan-Jibou.
Grădina zmeilor este în comuna Bălan, sat Galgaul Almasului. În sat există un indicator care va arată direcţia către Gradină (înspre stânga).
De la drum mai faceţi 1km pe drum de ţară (treceţi pe lângă nişte sere) până ajungeţi la un platou pe care se află o pensiune şi un chioşc.
Până în Galgaul Almasului drumul este bun, fără probleme. Din Cluj, cam 70km.
Photo made by : Cristina Grecu / “Creative Commons”
Vrei cazare Salaj?
17 Decembrie 2009
Scris de
traveller |
2 stele, Alte Obiective Turistice, Salaj |
fara comentarii