Pestera Scarisoara

Pestera Scarisoara sau Ghetarul de la Scarisoara adaposteste cel mai mare ghetar subteran din România. De aici îi vine si numele de Ghetar iar Scarisoara vine de la comuna Scarisoara situata 16 km mai jos.

Istoric:

Nu se poate preciza cu exactitate data cand pestera a fost descoperita dar este mentionata in 1863 de catre Adolt Schmididi, geograful austriac care a facut primele observatii si prima harta a pesterii.

Acces pestera:

Intrarea in pestera Scarisoara se face printr-un aven (put vertical) cu o adancime de 48 m si un diametru in jur de 60 m.

Acest aven este amenajat cu scari metalice in vederea facilitarii accesului turistilor.

Formare:

Pestera Ghetarul de la Scarisoara face parte din sistemul carstic Ghetar - Ocoale - Dobresti. Este formata în calcare de vârsta Jurasic superior, dispuse monoclinal pe directia NV-SE, la o altitudine de 1165 m, la marginea platoului carstic Ghetari - Ocoale.

Cândva Valea Ocoale curgea la suprafata. Odata cu dizolvarea în freatic a pesterii Scarisoara apele coboara în subteran. Iesirea apei la lumina se facea prin Pojarul Politei. Continuând dizolvarea apa cobora în Avenul din Sesuri cu iesire la suprafata în Izbucul Politei. Golul ramas uscat al Scarisoarei, în urma prabusirii avenului de intrare se umple cu gheata în timpul glaciatiunilor.

Dupa încalzirea vremii gheata începe sa se topeasca si dispare jumatate din volum dar este alimentata în fiecare iarna cu un nou strat la suprafata.

Topirea are loc si la baza ghetarului, astfel ca de la baza dispare o sectiune si o alta se depune sus. Cea mai veche gheata de la baza are 4000 de ani.

Putini stiu ca Scarisoara a fost declarata monument al naturii in Romania inca din 1938 de catre marele speolog roman Emil Racovita. Aceasta adaposteste al doilea ghetar subteran ca marime din Europa.

Descriere:

Complexul carstic Scarisoara include cea mai mare pestera cu gheata din Romania - Pestera Scarisoara - lunga de 700 de metrii si desfasurata pe o diferanta de nivel de 105 m avand 3 intrari.

Intrarea principala in pestera este situata la 1165 metrii altitudine fiind printre putinele pesteri cu gheata din lume la o altitudine atat de mica.

Ghetarul cuprinde peste 75000 de metrii cubi de gheata pe o grosime de circa 26 m.

Pestera este impartita in mai multe sectoare ce au diferite denumiri.

Astfel chiar dupa intrare vizitatorul se afla in Sala Mare si apoi trece in Biserica unde poate admira peste 100 de formatiuni stalagmitice de gheata.

De aici se poate ajunge in Rezervatia Mare printr-o galerie cu o lungime de aproximativ 70 m sau in Rezervatia Mica insa vizitarea acestora este permisa doar in scopuri stiintifice cu autorizatie speciala de la Institutul de speologie Emil Racovita din Cluj Napoca. Galeria care coboara la punctul cel mai adanc al pesterii (105 m) este denumita Galeria Maxim Pop.

Catedrala si Palatul Sânzianei sunt celelalte sectiuni ale pesterii Scarisoara - acestea fiind lipsite de gheata.

In pestera Scarisoara traiesc lilieci si gandaci de 2-3 mm numiti Pholeuon prozerpinae glaciale.

In Rezervatia Mare a fost descoperit si un schelet de Rupicapra (stramosul caprei).

Localizare:
Cea mai mare pestera cu gheata din Romania este situata in Muntii Apuseni, in comuna Garda de Sus, judetul Alba (harta).

Legenda:

Batranii spun ca originea si istoria acestui loc e cu totul alta. In pestera traia un balaur ce fura cate o fata in noaptea Anului Nou sau in noaptea dinaintea Targului de Fete de la Gaina.

Tinerele erau apoi tinute intr-un palat de gheata din pestera, de o frumusete neasemuita, pe care niciun muritor nu il putea vedea.

O alta legenda pomeneste ca apa din bazinele din spatele formatiunii calcaroase numite “La Brazi” iti poate indeplini orice dorinta.

Daca ingenunchiezi, bei apa din bazin direct cu buzele, cu capul descoperit, in timp ce iti pui o dorinta, cu siguranta aceasta se va implini. Tine minte ca nu trebuie sa spui nimanui nimic referitor la acest mic ritual.

Turiştii care doresc să viziteze peştera, pot vizita şi alte obiective turistice aflate în zonă. În comuna Gârda de Sus se află biserica-monument construită în 1792 şi moară cu apă, ridicată acum 300 de ani.

Unitati de cazare Alba

24 Ianuarie 2010 Scris de traveller | 4 stele, Alba, Pesteri in Romania | fara comentarii

Manastirea Neamt

Mănăstirea Neamţ, este o mănăstire ortodoxă de călugări din România, situată în comuna Vânători-Neamţ, satul Mănăstirea Neamţ, judeţul Neamţ (harta) .

Este cel mai mare şi mai vechi aşezământ monahal din Moldova.

Istoric:

Potrivit documentelor, Mănăstirea Neamţ a luat fiinţa în veacul al XIV-lea ca organizaţie călugărească ortodoxă.

Cel dintâi domnitor moldovean care, cum atesta documentele, a dăruit Mănăstirii Neamţ sate şi moşii este Petru Muşat.

Acesta a zidit Cetatea Neamţ, a integrat-o definitiv în sistemul de apărare al ţării şi, potrivit unei tradiţii puternice, tot el ar fi clădit la Mănăstirea Neamţ, pe locul vechiului schit de lemn, o biserică de piatră, care a fost înconjurată de urmaşii săi în scaunul Moldovei cu chilii călugăreşti, diferite clădiri, turnuri şi ziduri de apărare.

Pe latura dinspre vest a patrulaterului - incintă, la mijloc, străjuieşte turnul clopotniţă, străbătut la bază de gangul boltit al intrării.

Partea inferioară a turnului clopotniţă este zidită, probabil, pe vremea Domnitorului Alexandru cel Bun (1400-1432), iar cele două părţi superioare, mai târziu.

O parte din bolta semicilindrica a gangului - aceea dinspre răsărit - este acoperită cu picturi reprezentând scene inspirate din vechiul roman popular “Varlaam şi Ioasaf”.

Unele scene în care apar: o clădire asemănătoare cu biserica zidită la Mănăstirea Neamţ de Ştefan cel Mare, un tânăr principe, care, seamănă cu domnitorul ctitor şi unele costume caracteristice veacului al XV-lea au condus pe unii la concluzia ca această pictură ar fi din veacurile XV-XVII.

Clădirile incintei, aşa cum se prezintă ele astăzi, datează din veacurile XVIII-XIX.

Diferite însemnări, din care unele pe piatră, arată că înainte de veacul al XVIII-lea au existat alte clădiri: o trapeză şi cuhnie (bucătărie) zidite de Alexandru Cornea (1540), o clisiarniţă zidită de Ilias (1546-1551), chilii şi turnuri, înălţate de diferiţi domnitori şi ierarhi moldoveni, care din cauza unor incendii, unor prădăciuni şi unor întâmplări dureroase s-au ruinat.

O dată cu veacul al XVIII-lea, a început, prin osârdia vieţuitorilor mănăstirii, acţiunea de reconstrucţie şi reînnoire.

Arhitectura:

În incinta mănăstirii se află două biserici, două paraclise, turnul-clopotniţă cu 11 clopote, Seminarul Teologic “Veniamin Costache”, precum şi un muzeu cu o colecţie de artă bisericească şi sala tiparului.

Specific este Aghiazmatarul circular din faţa mănăstirii, unde se face sfinţirea apei la hram.

În biserică se află o icoană a Maicii Domnului pictată în anul 665 în Israel, făcătoare de minuni.

Aşezământul are cea mai mare şi mai veche bibliotecă mănăstirească (18000 volume) şi a avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea culturii şi artei româneşti medievale.

În camera mormintelor este îngropat Ştefan Voievod (unchiul lui Ştefan cel Mare), iar în pronaos se află moaştele sfântului necunoscut descoperite în 1986, prin scoaterea asfaltului de pe alee.

Biserica Înălţarea Domului:

Biserica ctitorită de Ştefan cel Mare este principalul monument istoric şi de arhitectură moldovenească din incintă mănăstirii, de o eleganţă şi frumuseţe deosebite.

Dimensiunile şi monumentalitatea ansamblului au sporit prin introducerea în construcţie a unor elemente noi: pridvorul, situat în faţa intrării şi sala mormintelor, sau gropniţa, amplasată între pronaos şi naos.

Pronaosul, de formă dreptunghiulară, este boltit cu două calote sferice.

Naosul, tot dreptunghiular, de dimensiuni mari, are două abside laterale, semicirculare în interior şi pentagonale în exterior, baza fiind formată din patru arce oblice sprijinite pe alte patru arce mari.

Turla se ridică în mijloc, iar nouă contraforturi masive susţin zidurile până la nivelul bolţilor.

Faţadele sunt frumos ornamentate în stil autohton moldovenesc, rezultat din îmbinarea elementelor bizantine (ceramică smălţuită, cărămizi şi discuri diferit colorate, în verde, în galben, în brun) cu cele gotice (contraforturile şi ancadramente de uşi şi ferestre). Discurile smălţuite şi nişele împodobesc şi turla, de formă octogonală, prevăzută cu patru ferestre.

Pictura din absida principală, naos şi sala mormintelor aparţin ultimilor ani de domnie ai lui Ştefan cel Mare, iar cea din pridvor şi pronaos este din timpul lui Petru Rareş.

“Pisania”, în limba slavonă, fixată pe faţada de miazăzi a pronaosului, este deplin concludentă cu privire la ctitorul bisericii şi la timpul când a fost ea zidită:

“Doamne Iisuse Hristoase, primeşte acest hram, care s-a zidit cu ajutorul Tău întru slava sfintei şi slavitei de la pământ la cer inălţare a Ta şi Tu stăpâne acopere-ne cu mila Ta de acum şi până în veac. Io  Voievod a binevoit  a început  a zidit acest hram pentru rugăciunea   a Doamnei    a fiului  Bogdan  a celorlalţi fii    -a sfârşit an anul 7005 iar  domniei  anul patruzeci  cel dintâi curgător  lui noiembrie  14″.

Ferestrele prin care pătrunde    mormintelor, naos  altarul bisericii,  decursul timpului, au fost lărgite  mărite, dar cu prilejul lucrărilor de restaurare din 1958-1961 li -a dat  .

Obiecte extrem de valoroase:

Între obiectele cu valoare istorică şi artistică din colecţia mănăstirii, mai importante sunt următoarele:

- Icoana Maicii Domnului primită în dar, potrivit tradiţiei, de Domnitorul Alexandru cel Bun de la împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul;

- Catapeteasma care, pe vremuri, a aparţinut paraclisului din Cetatea Neamţ, câteva icoane din veacurile XVII-XVIII;

- câteva icoane executate de N. Grigorescu;

- un vas pentru aghiazmă din 1775;

- un Panaghiar din 1750;

-o Nebedernita din anul 1665;

- un Epitrahil din veacul al XVIII-lea;

- un Omofor care a aparţinut Episcopului Pahomie al Românului (1706-1714);

-o presa tipografică din veacul al XVIII-lea;

- două prese tipografice din metal din veacul al XIX-lea;

-numeroase xilogravuri şi diferite piese tipografice.

Rămâneţi şi bucuraţi-vă de frumusetiile Moldovei. Veţi fi impresionaţi de ospitalitatea oamenilor din aceste meleaguri şi de ofertele nemaipomenite de cazare.

23 Ianuarie 2010 Scris de traveller | 4 stele, 5 stele, Alte Obiective Turistice, Manastiri in Romania, Muzee in Romania, Neamt | fara comentarii

Pestera Ursilor

Peştera Urşilor a fost descoperită în 1975, cu ocazia unei dinamitări executate la cariera de marmură din zonă.

Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munţilor Apuseni, ea aflându-se în judeţul Bihor, în imediata apropiere a localităţii Chiscau, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 m (harta) .

Istoric:

Numele peşterii se datorează numeroaselor fosile de “urşi de cavernă” (Ursus spelaeus) descoperite aici.

Peştera era un loc de adăpost pentru aceste animale, acum 15.000 de ani.

La bătrâneţe, ca multe alte mamaifere ursul de peşteră se retrăgea să moară într-un astfel de loc.

Având o lungime de peste 1500 m, peşteră se compune din galerii aflate pe două nivele şi anume: galeria superioară lungă de 488 m destinată circulaţiei turiştilor şi galeria inferioara ce are o lungime de 521 m destinată cercetărilor ştiinţifice.

Vizitarea peşterii:

Incepe cu Galeria Urşilor (numită şi Galeria Oaselor) în care sunt adăpostite 1500 de piese, 140 de cranii şi numeroase culcuşuri ale ursului de peşteră. Pe pereţii galeriei se observă zgârieturi lăsate de labele urşilor.

În cea de-a doua galerie, numită şi Galeria Emil Racoviţă se află un schelet de urs expus în poziţia în care a murit precum şi fosilele altor animale dispărute în urmă cu sute de ani: o specie de capră neagră, leul şi hiena de peşteră.

Galeria are pereţii distanţi la 10-15 m iar bolta ei se situează la peste 10 m înălţime, fiind totodată împodobită cu numeroase stalagmite, domuri, bazine de apă, stalactite.

Ultima galerie, Galeria Luminilor ne întâmpină cu impresionantele stalagmite şi stalactite care au dat naştere unor adevărate “statuete” (”Mastodontul”, “Draperiile din Galeria Ursilor”, “Portalul”, “Pagodele”, “Lacul cu nuferi”).

Statuetele sunt asemenea celor de ceară de un alb pur ce lasă frâu liber imaginaţiei oricărui vizitator.

Galeria se inchie cu un tunel artificial lung de 16 m greu accesibil turiştilor dar care răzbate în cele din urmă la suprafaţă.

Printre formaţiunile de stalactite şi stalagmite se mai remarcă “Palatele fermecate”, “Căsuţa Piticilor”  şi ultima sală “Sfatul Bătrânilor”, iluminata cu lumânări.

Căi de acces:

Pe DN-76 (Oradea-Deva), cu derivaţie la km 86 în comuna Sudrigiu, pe DJ-763, încă 16 km (şosea asfaltată).

Programul de vizitare:

Tot timpul anului,  zilnic între orele 10-17, luni închis.

Vizitarea durează aproximativ 45 min, în grupuri conduse de ghizi autorizaţi.

Temperatura în peşteră:

+10A°C (constantă).

In afara de Pestera Ursilor, judetul Bihor este vestit si pentru conditiile ireprosabile de cazare.

15 Ianuarie 2010 Scris de traveller | 4 stele, Bihor, Pesteri in Romania | fara comentarii

Castelul Peles

Mereu ascultam mărturiile prietenilor mei care vizitaseră Castelul Peleş care spuneau că ar fi de o frumuseţe de nedesris, dar nu am fost convisa de acest lucru până nu am fost la faţa locului.

Castelul Peleş, este un castel din Sinaia, România, construit între 1873 şi 1914. Este considerat unul dintre cele mai frumoase din România şi din Europa.

Castelul Peleş, din Sinaia, reşedinţa de vară a regilor României, a fost construit la dorinţa regelui Carol I al României (1866 - 1914), după planurile arhitecţilor Johannes Schultz şi Karel Liman, şi a fost decorat de celebrii decoratori J.D. Heymann din Hamburg, August Bembe din Mainz şi Berhard Ludwig din Viena.

Chiar după inaugurarea sa din 1883, Peleşul va mai suferi modificări, extinzandu-se mereu.

La forma actuală se ajunge abia în 1914 (anul morţii regelui Carol I). Castelul are 160 de camere şi mai multe intrări şi scări interioare.

Turnul central măsoară nu mai puţin de 66 de metri înălţime. Pe lângă Peleşul propriu-zis, în zonă au mai fost înălţate încă două construcţii mai mici, Pelisorul şi Foişorul.

Peleşul are şi o sală de teatru, cu o mică scenă şi 60 de locuri, plus loja regală. Castelul avea dotări foarte moderne pentru epoca în care a fost construit. De exemplu, plafonul de sticlă al holului de onoare este mobil, putând fi acţionat de un motor electric. Încă din 1883, castelul are încălzire centrală.

Pe terenul cumpărat de rege au fost construite pe lângă castel: Pelisorul, Corpul de Gardă, Economatul, Casa de Vânătoare Foişor, Grajdurile, Uzina Electrică, şi Vila Şipot. Până la terminarea castelului (1883), Regele Carol I şi Regina Elisabeta, au locuit la casa de vânătoare, terminată înaintea castelului.

Datorită uzinei electrice proprie Peleşul a fost primul castel electrificat din Europa.
Peleşul a avut o importantă deosebită pentru istoria ţării noastre.

Aici s-a născut, în 1893, viitorul rege Carol al ÎI-lea (1930 - 1940), primul rege al dinastiei născut pe pământ românesc şi al doilea botezat în religia ortodoxă. În 1921, la Foişor, s-a născut fiul sau, regele Mihai I.

În 1921, are loc la Peleş, nunta principesei Ileana, una dintre surorile lui Carol al ÎI-lea, la care participă o mulţime de personalităţi ale vremii, inclusiv primul ministru de atunci, Nicolae Iorga.

Doi ani mai târziu au loc serbările semicentenarului castelului Peleş, (50 de ani de la începerea lucrărilor).

Castelul a fost declarat muzeu în 1953.

Cele mai importante săli de vizitat sunt:

Holul de Onoare este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri şi stauiete. Plafonul mobil din sticlă, acţionat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem manual, era un element de surpriză pentru vizitatorii regelui, care puţeau să admire seninul cerului în nopţile de vară.

A fost finalizat complet abia în 1911, sub îndrumarea lui Karel Liman.

Biblioteca regală îi atrage în special pe cei pasionaţi de cărţi rare, având coperţi din piele şi gravate cu litere de aur.

Chiar şi pentru cei mai puţin familiarizaţi cu universul cărţilor, există un punct de atracţie: uşa secretă, o cale de acces în spatele unui raft cu cărţi, prin care regele se putea refugia în diverse încăperi ale Castelului.

Sălile de arme, amenajate în perioada anilor 1903 - 1906, adăpostesc peste 4000 de piese europene şi orientale din secolele XIV - XVII. Cele mai preţioase sunt considerate armurile germane din secolele XVI - XVII şi o armură completă pentru cal şi cavaler, unică în România.

Sala de muzică a devenit salon de serate muzicale la dorinţa reginei Elisabeta. Mobilierul de aici a fost primit în dar de la maharajahul de Kapurtala.

Sala Florentină, denumită şi Marele Salon, impresionează prin plafonul sculptat în lemn de tei, aurit, cele două mari candelabre, şi decoraţiunile în stilul neorenasterii italiene.

Sala Maură este opera arhitectului Charles Lecompte du Nouy, având elemente hispano-maure, cu o fântână din marmură de Carrara, copie după o piesă din Cairo.

Sala de teatru are 60 de locuri şi loja regală, fiind decorată în stilul Ludovic al XIV-lea.

La etajul I se află Sala de Concerte, amenajată în 1906, în care se găsesc un clavecin executat la Anvers în 1621, un pian cu coadă verticală Bluthner şi o orgă Rieger cu două claviaturi.

Apartamentul Imperial a fost amenajat tot în 1906 cu ocazia vizitei împăratului Austro-Ungariei, Franz Josef I, invitat la jubileul de 40 de ani de domnie a regelui Carol I.

Alte săli sunt:

Sala de Consilii, care seamănă cu una dintre sălile Primăriei din Lucernă, Elveţia.

Cabinetul de lucru unde se află un birou impunător şi un pupitru pentru audienţe.

Sufrageria, unde sunt expuse piese de argint de o mare valoare, este situată la etajul 1 şi are un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea.

Salonul Turcesc care adăposteşte o colecţie de vase turceşti şi persane în alamă.

Dormitorul regal care este luminat de un candelabru din cristal de Boemia.

Vitraliile Castelului Peleş au fost cumpărate şi montate între 1883 şi 1914, cele mai multe fiind aduse din Elveţia şi Germania, pişe datând din secolele XV şi XVII. De asemenea, Castelul are şapte terase decorate cu statui din piatră, fântâni şi vase ornamentale din marmură de Carrara.

Localizarea

Castelul Peleş, este situat în Sinaia (la 44 km de Braşov şi la 122 km de Bucureşti) iar pe şosea se alege Drumul european E60  DN1 ( harta ) .

Pe calea ferata exista numeroase curse care din Ploieşti intra pe Valea Prahovei, iar Staţiunea Sinaia este una  dintre destinaţii.

Castelul Peleş, poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istoric din România, având caracter de unicat şi este, prin valoarea sa istorică şi artistică, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumătăţi al secolului al XIX-lea.

Cu siguranţă informaţiile de mai sus au stârnit curiozitate în mintea voastră.

Ţineţi cont că e o raritate în ţara noastră, un monument de arhitectură impresionant şi puneţi Castelul Peleş în lista voastră de obiecte turistice de vizitat în vacanţă.

Vizitaţi Castelul, nu o să va pară rău niciodată!!!

Vă aştept să vă spuneţi propia părere despre Castelul Peleş şi să facem schimb de impresii, iar dacă doriţi să poposiţi în zonă veţi găsi aici cele mai bune oferte de cazare.

14 Ianuarie 2010 Scris de traveller | 4 stele, Castele in Romania, Prahova | fara comentarii

Manastirea Putna

Mănăstirea Putna este un lăcaş, monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase şi artistice româneşti.

Mănăstirea se află la 33 km de oraşul Rădăuţi, în nordul Moldovei (harta) .

Mănăstirea a fost un important centru cultural,  aici s-au copiat manuscrise şi au fost realizate miniaturi preţioase. Lăcaşul deţine un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc.

Istoric

Începute la 10 iulie 1466, după cucerirea cetăţii Chilia (1465), lucrările de construcţie a bisericii cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, vor fi terminate în anul 1469, slujba de sfinţire (târnosirea) având loc la 3 septembrie acelaşi an.

S-au construit apoi Casa Domnească (1473), chiliile, zidul de apărare cu turnurile aferente şi Turnul Tezaurului, lucrările finalizandu-se în anul 1481.

Legenda

Se spune astfel că, odată, într-o noapte foarte întunecoasă, pe când Daniil Sihastru se ruga în adâncul chiliei sale de pe valea Viteului, iar afară se amestecau urletele lupilor cu mormăiturile urşilor, ar fi sosit la el, să-i ceară găzduire, Ştefan-Vodă, care, întorcăndu-se de la o vânătoare din munţi, s-ar fi rătăcit prin partea locului.

Cu acel prilej, bătrânul sihastru, având sfat de taină cu voievodul, l-ar fi înduplecat să ridice în apropiere, pe frumoasa vale a Putnei, o mănăstire, „pentru ca Dumnezeu să-i ajute la toate treburile lui”.

Arhitectura

Actualul plan al bisericii Mănăstirii Putna este identic cu planul vechii biserici ctitorite de Ştefan cel Mare.

Este un edificiu de tip triconc, cuprinzând la interior următoarele încăperi dispuse în anfiladă şi marcate de ziduri pline: un naos cu două abside laterale semicirculare, finalizat prin o a treia absidă (cea a altarului); o cameră a mormintelor, un pronaos dreptunghiular; un pridvor dreptunghiular dosat întregului edificiu.

Zidurile bisericii conţin în masa lor, încă de la cota pardoselii actuale, elemente de piatră de talie cu profilatura, recuperate din zidăriile unui edificiu monumental mai vechi, respectiv, din zidurile bisericii construite de Ştefan cel Mare între 1466 - 1469.

Înainte de incendiul din 1404 interiorul bisericii era ornamentat cu o reţea sumară de motive geometrice, iar după această dată a fost împodobit cu „o fastuoasă pictură de cult”, realizată, probabil, până la sfârşitul secolului al XV-lea.

La exterior faţadele monumentului au fost infrumusetate iniţial cu o bogată decoraţie de discuri smaltuite, iar ulterior, pana la jumătatea secolului al XVII-lea, cel puţin pe anumite zone, cu un strat de tencuială purtător al unei picturi policrome.

Demontarea şi reconstruirea vechii biserici, la mijlocul secolului al XVII-lea, a fost impusa datorită unor deteriorări survenite la fundatie, iar rezidirea s-a efectuat prin suprapunere nemijlocita peste vestigiile ctitoriei lui Ştefan cel Mare din anii 1466 - 1469.

Reconstrucţia cuprinde in întregime aria interioară a primei biserici şi o felie din lăţimea fundaţiei zidurilor sale laterale, care să protejeze mormintele existenţe, pe timpul fundării construcţiei şi funcţionării bisericii noi.

Exceptând zidul vestic al pridvorului actual, „zidurile transversale ale bisericii actuale au fost sprijinite direct pe fundaţiile rămase de la zidurile transversale ale primei biserici”.

Iconostasul ce împodobeşte biserica a fost realizat în anul 1773 din lemn de tei şi tisă. Executat de meşteri locali din poruncă şi cu osteneală mitropolitului Iacob Putneanul, iconostasul este sculptat în stil baroc târziu.

A fost restaurat.

Muzeul

Muzeul mănăstirii, reamenajat în anii 1976 şi 2004, se află în partea de vest a incintei, alături de Paraclis.

Aici se păstrează o parte din tezaurul artistic şi istoric al mănăstirii, constând în manuscrise (Tetraevanghele, Psaltiri, cărţi de învăţătură, Leastvite, Psaltichii) şi broderii realizate în atelierele mănăstirii (epitafuri, acoperăminte pentru sfintele vase, pocroveţe, dvere, valuri de tâmplă, acoperăminte de morminte, veşminte preoţeşti), cărţi de cult şi de învăţătură, odoare bisericeşti (sfinte vase, cruci ferecate, icoane, cădelniţe, candele), obiecte din ceramică, etc.

Printre odoarele de mare preţ, se număra icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului adusă, după tradiţie, din Constantinopol în 1472 de către Doamna Măria de Mangop, soţia Sfântului Voievod Ştefan şi craniul Sfântului Ierarh Ghenadie, mare făcător de minuni, ferecat în argint aurit şi dăruit mănăstirii de ctitorul ei în anul 1488.

Necropola

Concepută de la început că necropolă domnească, biserica Mănăstirii Putna adăposteşte paisprezece morminte din care trei sunt voievodale, aparţinând familiei Musatinilor.

Lucrat din poruncă sa, cu doisprezece ani înainte de strămutarea la veşnicele locaşuri, mormântul Binecredinciosului Voievod Ştefan se află în partea de sud a gropniţei.

Detalii pentru cazare aici .

13 Ianuarie 2010 Scris de traveller | 4 stele, Manastiri in Romania, Suceava | fara comentarii

Biserica Reformata Cluj

Biserica Reformată (calvină) cu Cocoş, este o operă a arhitectului timişorean Ka¡roly K.(1883-1977), construită în 1913-1914 în stilul secesiunii vieneze.

Localizare:
Se află situată pe strada Moţilor nr. 84, în municipiul Cluj-Napoca (harta) .

Turnul din sudul bisericii are în vârf un cocoş, de la care provine şi numele edificiului.
Planul bisericii s-a inspirat din cel al bazilicilor în stil român.

Interiorul este decorat cu motive populare maghiare din Valea Calatei. Bolta este ornată cu casete pictate de către Gergely Sza¡nta, după desenele profesorului de artă aplicată Sa¡ndor Muhits.

Semnificaţia aşezării cocoşului pe turlele bisericilor reformate:

Cocoşul veghează contra diavolului, căci diavolul - potrivit legendei - numai până la primul „cucurigu” matinal al cocoşului îşi poate desfăşura nestingherit activităţile tenebroase.

Cocoşul este totodată un simbol la vigilenţei, dar mai ales al luminii, deoarece el anunţă mijirea unei zile noi încă pe întunerec. Prin această, cocoşul face aluzie la Isus, care conduce omenirea din întunerec spre lumina zilei.

Clujul fiind cunoscut pentru numeroasele obiective turistice de o mare importanţă culturală şi istorică şi-a creat de-a lungul timpului o imagine impecabilă în ceea ce priveşte cazarea. Pentru cele mai bune oferte click  aici .

7 Ianuarie 2010 Scris de traveller | 4 stele, Biserici in Romania, Cluj | fara comentarii

Marea Moschee

Marea Moschee din Constanţa, cunoscută şi drept Moscheea Carol, este un lăcaş, de cult musulman din Constanţa, monument de arhitectură, construit între anii 1910 şi 1912.

Construcţia a fost începută în anul 1910, din iniţiativa regelui Carol I, în semn de omagiu pentru comunitatea musulmană din oraşul Constanţa (harta) .

Construcţia a fost realizată după planurile ing. Gogu Constantinescu, sub îndrumarea arhitectului Victor Ştefănescu, luând ca model Moscheea Konya din Anatolia, Turcia.

Construcţia a fost realizată din beton armat, în stil egipteano-bizantin, cu unele motive arhitecturale româneşti. Este prima clădire de beton armat construită în România.

Moscheea are o frumoasă pictură murală interioară.

În interior adăposteşte un faimos covor oriental, primit ca donaţie din partea Turciei. Acesta provine din insula Ada Kaleh şi are o vechime de peste 200 de ani.

Covorul impresionează prin mărimea sa ( 9m x 16 m, în total 144 mA²) şi prin greutatea sa de peste 490 kg. Acest masiv covor, lucrat de mână în renumitul centru de artizanat Hereke, din Turcia, a fost proprietatea sultanului Abdul Hamid.

Cazare Constanta ?

7 Ianuarie 2010 Scris de traveller | 4 stele, Alte Obiective Turistice, Constanta | fara comentarii

Turism Valcea: Biserica Dintr-un Lemn

Biserica dintr-un lemn . . .

Se poate să mai fi auzit despre icoane făcătoare de minuni, descoperite în cele mai neobişnuite locuri şi cu siguranţă aţi fost curioşi să le aflaţi povestea. O astfel de poveste, învăluie în mister biserica cu hramul Naşterea Maicii Domnului din com. Francesti, jud. Vâlcea (harta).

Mărturiile susţin că un călugăr ar fi găsit o icoană a Maicii Domnului în scorbura unui stejar secular. În acel moment el ar fi auzit o voce ce l-ar fi îndemnat să zidească o mânăstire din trunchiul acelui copac.

Biserica este construită chiar pe locul stejarului purtător de icoană, după toate probabilităţile pe la mijlocul secolului al XVI-lea, bisericuţa din lemn este lucrată din bârne groase, încheiate în coadă de rândunică.

Are o formă dreptunchiulara, cu absida altarului decroşată, cu o lungime totală de 13 m, lăţime de 5,50 m şi o înălţime de aproximativ 4 m. Este înconjurată la exterior de un brâu în torsadă, săpat în grosimea lemnului, cu un pridvor deschis, fără turlă.

Iconostasul, sculptat în lemn de tei, în 1814, este o veritabilă operă de artă ca şi multe din icoanele de lemn ce împodobesc bisericuţa în interior.

Icoana Maicii Domnului de care este legată existenţa acestui sfânt aşezământ monarhal, este păstrată cu multă veneraţie în biserica mare. Ea are dimensiuni impresionante, fiind înaltă de 1,50 m şi lată de 1,10 m.

În anul 1929, Andrei Grăbar de la Universitatea din Strasbourg a vizitat mănăstirea şi, studiind icoana, a identificat-o ca fiind pictată în secolul IV la mănăstirea Theothokos din Grecia, după un model care se spune că ar fi aparţinut Apostolului Luca, cel care a pictat-o pentru prima dată pe Fecioara Maria.

Conform tradiţiei, în lume se mai păstrează trei exemplare asemenea celei de la Dintr-un Lemn.

Frumusetea bisericutei din lemn costruita pe locul si din materialul unui singur stejar secular este una aparte, unica, ce reuseste sa trezeasca in sufletul fiecarui turist credinta ca exista minuni.

Cazare Valcea . . .

14 Decembrie 2009 Scris de traveller | 4 stele, Biserici in Romania, Valcea | fara comentarii

Catedrala romano-catolica Alba Iulia

Alba Iulia, simbol al unitatii nationale datorita Marii Uniri de la 1918, are numeroase obiective de interes turistic.

Catedrala Romano Catolica, situata în interiorul cetatii Alba Iulia, este unul din cele mai valoroase monumente de arhitectura romanica din Transilvania, fiind cam de aceeasi varsta cu celebra Notre Dame. Constructia edificiului a început în secolul al XI-lea, iar la mijlocul secolului al XII-lea au fost ridicate navele transversale. Catedrala a fost distrusa partial de marea invazie tatara în anul 1242.

Iancu de Hunedoara o restaureaza si face din ea necropola familiei sale, astfel ca in interiorul catedralei se afla sarcofagul lui Iancu de Hunedoara (pe piatra sa funerara sta înscris “s-a stins lumina lumii“) , alaturi de cele ale fratelui sau Johannes Miles, a fiului sau mai mare Ladislau si cele ale reginei Isabella si a fiului sau Ioan Sigismund.
Catedrala are o orga cu 2209 tuburi, datand din 1877 si credeti-ma, recitalele de orga merita auzite. Impresionante sunt picturile si statuietele care stau ca niste paznici ai marturiilor evenimentelor petrecute cu sute de ani in urma.

Important de stiut este ca si-a aniversat in acest an jubileul (1000 de ani de arhidioceza), fiind cea mai veche catedrala din Romania.Catedrala Romano Catolica se afla in topul preferintelor in ceea ce priveste oficierea cununiilor religioase, in special pentru orga, dar si pentru bancile ce pot fi frumos impodobite cu flori.

La exterior, catedrala impresioneaza prin contrafronturile solide si zvelte ale corului gotic. Fatada principala indreptata spre nord, are la colturi cate un pilastru, iar la mijloc se afla un portal deasupra caruia a fost montata stema episcopului Ladislau Gereb.

Desi cuprinde elemente arhitectonice de stiluri diferite (gotic, renascentist, baroc), catedrala se prezinta ca un monument reprezentativ al arhitecturii romanice tarzii.

Daca tot ajungeti in Alba Iulia si treceti si prin Muncelu faceti un popas aici pentru a putea admira Fagul Împaratului un copac batran de mari dimensiuni ale carui frunze nu cad niciodata. Situat pe malul stâng al Ariesului, în amonte de Baia de Aries, prezinta un frunzis, marcescent, frunzis care se usuca dar ramâne pe arbori în timpul iernii. Frunzele iau toamna o culoare bruna.

vrei cazare Alba ?

Ghidul Turistic al judetului Alba

Un material foarte bun, in limba engleza, despre turismul in judetul Alba, gasiti aici

3 Decembrie 2009 Scris de traveller | 4 stele, Alba, Biserici in Romania | fara comentarii

Vulcanii Noroiosi

Rezervatie naturala unica in tara Vulcanii Noroiosi sunt situati in Subcarpatii de Curbura. Vulcanii noroiosi constituie o ridicatura sub forma conica, numita impropriu vulcan, formata prin eruptia la suprafata pamantului a gazelor degajate dintr-un zacamant de hidrocarburi care au antrenat namol.

Accesul la Vulcanii Noroiosi este simplu, dar aproape nemarcat, drept care va descriem traseul care trebuie urmat (drumul se poate parcurge cu masina aproape in totalitate).

Din localitatea Buzau se porneste pe drumul national 10 spre Brasov (prin Intorsura Buzaului). La kilometrul 18 in satul Satuc se continua pe un drum la dreapta (marcat) spre comuna Berca si Vulcanii noroiosi. In comuna Berca, nu departe (dupa ce se traverseaza raul Buzau ), se observa o intersectie unde se ia spre stanga, peste alt pod peste un afluent al Buzaului. In dreptul scolii din comuna, la urmatoarea intersectie, se alege drumul spre dreapta marcat Chiliile.

Dupa aproximativ 10 kilometri, trecand prin satul Joseni, se ajunge in satul Policiori, unde se desprinde un drum spre dreapta (marcaj Vulcanii noroiosi 6 km). Dupa cativa metri drumul devine neasfaltat. Drum este accesibil (dificil dupa ploaie), din cand in cand mai sunt sunt si portiuni asfaltate (datorate exploatarilor de gaz si petrol din zona). La vreo 3-4 kilometri exista un marcaj “Vulcanii noroiosi” destul de neclar. Daca se alege drumul spre stanga (putin inapoi si putin la vale) peste 2-3 kilometri se ajunge la Vulcanii noroiosi Paclele mari. Daca se continua drumul inainte peste 1-2 kilometri se observa o cladire pe dreapta pe care se afla un marcaj “Vulcanii noroiosi” unde se poate parca masina si se continua drumul pe jos peste un deal pana la Vulcanii noroiosi , Paclele Mici.

cazare in Buzau

19 Octombrie 2007 Scris de Turism Romania | 4 stele, Buzau, Rezervatii Naturale | 3 comentarii