Ridicată între 1921-1923, după planurile arhitectului D. Ghe. Ştefănescu, sub conducerea inginerului T. Eremia, catredala este locul unde au fost încoronaţi suveranii României Mari la data de 15 octombrie 1922, motiv pentru care a primit şi numele de Catedrala Încoronării.
Arhitectura:
Catedrala cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” reprezintă o simbioză de vechi stiluri româneşti.
Arhitectura sa, inspirată din biserica domnească din Târgovişte, se înscrie în curentul romantic iniţiat în arta românească în ultimele decenii ale secolului trecut, ce şi-a propus valorificarea creaţiei artistice medievale de la sud de Carpaţi.
Planul Catedralei, de tip bizantin, cruce greacă înscrisă, aparţine arhitectului V. Gheorghe Ştefănescu iar lucrările de construcţie s-au desfăşurat sub conducerea inginerului T. Eremia.
Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis cu arcade mari, sprijinite pe patru coloane cu capiteluri.
În nişele laterale din pridvor sunt fixate patru plăci de marmură cu inscripţii comemorative ce ne amintesc de patru evenimente importante: 1) Tipărirea Noului Testament de Mitropolitul Simeon Ştefan la 1648; 2) Unirea de la 1600, înfăptuită de Mihai Viteazul; 3) Martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan; 4) Refacerea unităţii spirituale a românilor.
Naosul, impunător prin înălţimea sa, este dominat de cupola centrală, susţinută de patru stâlpi octogonali placaţi în marmură, iar în exterior se înalţă cele trei turle octogonale, luminate, de câte opt ferestre, cu acoperiş în formă de bulb şi cu câte o cruce metalică deasupra lui.
Iconostasul, mobilierul, stranele au fost realizate din lemn de stejar, prezentând aceleaşi motive decorative de inspiraţie brâncovenească.
Localizare:
Este situată în partea de vest a cetăţii Alba-Iulia (harta) .
Ansamblul este dominat de un turn -clopotniţă, înalt de 58 m, terminat în formă de cupolă sprijinită pe coloane.
În prezent aici se află sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia.
Pictura:
Pictura murală, de origine bizantină, a fost realizată în tehnica frescă de cunoscutul pictor Costin Petrescu şi ucenicii săi, şi se înscrie în spiritul iconografiei tradiţionale.
În cupolă centrală este pictat Iisus Pantocrator, pe bolta absidei altarului chipul Maicii Domnului şi alte scene biblice, iar de o parte şi alta a iconostasului sunt aşezate icoanele mai recente ale sfintilor ierarhi care au sprijinit lupta românilor din Transilvania pentru cucerirea drepturilor lor şi-au luptat pentru ortodoxie în secolul al XVIII-lea.
De o parte şi de alta a intrării apar portretele suveranilor României Mari - regele Ferdinand I Întregitorul şi cu soţia sa, Maria - subliniind cu aceasta semnificaţia istorică a edificiului.
O dată cu lucrările de renovare a bisericii în 1993, cu prilejul a 75 de ani de la unire, a fost restaurată şi pictura, de către pictorii Nicolae Sava, Dimitrie Bănică şi Grigore Popescu.
Alba un oras de poveste va ofera cele mai bune oferte de cazare.
3 Februarie 2010
Scris de
traveller |
2 stele, Alba, Biserici in Romania |
fara comentarii
Pestera Scarisoara sau Ghetarul de la Scarisoara adaposteste cel mai mare ghetar subteran din România. De aici îi vine si numele de Ghetar iar Scarisoara vine de la comuna Scarisoara situata 16 km mai jos.
Istoric:
Nu se poate preciza cu exactitate data cand pestera a fost descoperita dar este mentionata in 1863 de catre Adolt Schmididi, geograful austriac care a facut primele observatii si prima harta a pesterii.
Acces pestera:
Intrarea in pestera Scarisoara se face printr-un aven (put vertical) cu o adancime de 48 m si un diametru in jur de 60 m.
Acest aven este amenajat cu scari metalice in vederea facilitarii accesului turistilor.
Formare:
Pestera Ghetarul de la Scarisoara face parte din sistemul carstic Ghetar - Ocoale - Dobresti. Este formata în calcare de vârsta Jurasic superior, dispuse monoclinal pe directia NV-SE, la o altitudine de 1165 m, la marginea platoului carstic Ghetari - Ocoale.
Cândva Valea Ocoale curgea la suprafata. Odata cu dizolvarea în freatic a pesterii Scarisoara apele coboara în subteran. Iesirea apei la lumina se facea prin Pojarul Politei. Continuând dizolvarea apa cobora în Avenul din Sesuri cu iesire la suprafata în Izbucul Politei. Golul ramas uscat al Scarisoarei, în urma prabusirii avenului de intrare se umple cu gheata în timpul glaciatiunilor.
Dupa încalzirea vremii gheata începe sa se topeasca si dispare jumatate din volum dar este alimentata în fiecare iarna cu un nou strat la suprafata.
Topirea are loc si la baza ghetarului, astfel ca de la baza dispare o sectiune si o alta se depune sus. Cea mai veche gheata de la baza are 4000 de ani.
Putini stiu ca Scarisoara a fost declarata monument al naturii in Romania inca din 1938 de catre marele speolog roman Emil Racovita. Aceasta adaposteste al doilea ghetar subteran ca marime din Europa.
Descriere:
Complexul carstic Scarisoara include cea mai mare pestera cu gheata din Romania - Pestera Scarisoara - lunga de 700 de metrii si desfasurata pe o diferanta de nivel de 105 m avand 3 intrari.
Intrarea principala in pestera este situata la 1165 metrii altitudine fiind printre putinele pesteri cu gheata din lume la o altitudine atat de mica.
Ghetarul cuprinde peste 75000 de metrii cubi de gheata pe o grosime de circa 26 m.
Pestera este impartita in mai multe sectoare ce au diferite denumiri.
Astfel chiar dupa intrare vizitatorul se afla in Sala Mare si apoi trece in Biserica unde poate admira peste 100 de formatiuni stalagmitice de gheata.
De aici se poate ajunge in Rezervatia Mare printr-o galerie cu o lungime de aproximativ 70 m sau in Rezervatia Mica insa vizitarea acestora este permisa doar in scopuri stiintifice cu autorizatie speciala de la Institutul de speologie Emil Racovita din Cluj Napoca. Galeria care coboara la punctul cel mai adanc al pesterii (105 m) este denumita Galeria Maxim Pop.
Catedrala si Palatul Sânzianei sunt celelalte sectiuni ale pesterii Scarisoara - acestea fiind lipsite de gheata.
In pestera Scarisoara traiesc lilieci si gandaci de 2-3 mm numiti Pholeuon prozerpinae glaciale.
In Rezervatia Mare a fost descoperit si un schelet de Rupicapra (stramosul caprei).
Localizare:
Cea mai mare pestera cu gheata din Romania este situata in Muntii Apuseni, in comuna Garda de Sus, judetul Alba (harta).
Legenda:
Batranii spun ca originea si istoria acestui loc e cu totul alta. In pestera traia un balaur ce fura cate o fata in noaptea Anului Nou sau in noaptea dinaintea Targului de Fete de la Gaina.
Tinerele erau apoi tinute intr-un palat de gheata din pestera, de o frumusete neasemuita, pe care niciun muritor nu il putea vedea.
O alta legenda pomeneste ca apa din bazinele din spatele formatiunii calcaroase numite “La Brazi” iti poate indeplini orice dorinta.
Daca ingenunchiezi, bei apa din bazin direct cu buzele, cu capul descoperit, in timp ce iti pui o dorinta, cu siguranta aceasta se va implini. Tine minte ca nu trebuie sa spui nimanui nimic referitor la acest mic ritual.
Turiştii care doresc să viziteze peştera, pot vizita şi alte obiective turistice aflate în zonă. În comuna Gârda de Sus se află biserica-monument construită în 1792 şi moară cu apă, ridicată acum 300 de ani.
Unitati de cazare Alba
24 Ianuarie 2010
Scris de
traveller |
4 stele, Alba, Pesteri in Romania |
fara comentarii
Alba Iulia, simbol al unitatii nationale datorita Marii Uniri de la 1918, are numeroase obiective de interes turistic.
Catedrala Romano Catolica, situata în interiorul cetatii Alba Iulia, este unul din cele mai valoroase monumente de arhitectura romanica din Transilvania, fiind cam de aceeasi varsta cu celebra Notre Dame. Constructia edificiului a început în secolul al XI-lea, iar la mijlocul secolului al XII-lea au fost ridicate navele transversale. Catedrala a fost distrusa partial de marea invazie tatara în anul 1242.
Iancu de Hunedoara o restaureaza si face din ea necropola familiei sale, astfel ca in interiorul catedralei se afla sarcofagul lui Iancu de Hunedoara (pe piatra sa funerara sta înscris “s-a stins lumina lumii“) , alaturi de cele ale fratelui sau Johannes Miles, a fiului sau mai mare Ladislau si cele ale reginei Isabella si a fiului sau Ioan Sigismund.
Catedrala are o orga cu 2209 tuburi, datand din 1877 si credeti-ma, recitalele de orga merita auzite. Impresionante sunt picturile si statuietele care stau ca niste paznici ai marturiilor evenimentelor petrecute cu sute de ani in urma.
Important de stiut este ca si-a aniversat in acest an jubileul (1000 de ani de arhidioceza), fiind cea mai veche catedrala din Romania.Catedrala Romano Catolica se afla in topul preferintelor in ceea ce priveste oficierea cununiilor religioase, in special pentru orga, dar si pentru bancile ce pot fi frumos impodobite cu flori.
La exterior, catedrala impresioneaza prin contrafronturile solide si zvelte ale corului gotic. Fatada principala indreptata spre nord, are la colturi cate un pilastru, iar la mijloc se afla un portal deasupra caruia a fost montata stema episcopului Ladislau Gereb.
Desi cuprinde elemente arhitectonice de stiluri diferite (gotic, renascentist, baroc), catedrala se prezinta ca un monument reprezentativ al arhitecturii romanice tarzii.
Daca tot ajungeti in Alba Iulia si treceti si prin Muncelu faceti un popas aici pentru a putea admira Fagul Împaratului un copac batran de mari dimensiuni ale carui frunze nu cad niciodata. Situat pe malul stâng al Ariesului, în amonte de Baia de Aries, prezinta un frunzis, marcescent, frunzis care se usuca dar ramâne pe arbori în timpul iernii. Frunzele iau toamna o culoare bruna.
vrei cazare Alba ?
Ghidul Turistic al judetului Alba
Un material foarte bun, in limba engleza, despre turismul in judetul Alba, gasiti aici
3 Decembrie 2009
Scris de
traveller |
4 stele, Alba, Biserici in Romania |
fara comentarii