Manastirea Barsana Maramures
Maramureş … ce plai frumos!
De cum ajungi să păşeşti pe acest pământ sfânt simţi cum inima-ţi tresare, cum ochii-ţi se măresc de bucurie la vederea peisajelor parcă smulse dintr-un basm românesc, la vederea muierilor îmbrăcate în straie ţărăneşti şi a pruncilor cu părul ca de aur ascuns sub clopul ţinut pe-o parte.
Toate cele enumerate mai sus le poţi găsi într-un loc considerat de mulţi o icoană a sufletului creştin maramureşean, asta pentru că acolo se găseşte un loc sfânt unde natura se uneşte cu biserica în Liturghie cosmică.
Este vorba de frumoasa localitate Bârsana, situată pe dealul numit Jbar şi de vestita mânăstire Bârsana situată în complexul monahal din localitate.
Odată ce-ai intrat pe poarta mănăstirii, o poartă specific maramuresana ridicată de meşterii locali, simţi cum sufletul îţi e cuprins de pace, de linişte, uiţi parcă de toate grijile şi te bucuri ca un copil de peisajul mirific.
Legenda:
În folclor se spune că mănăstirea fost mai întâi construită în Valea Slatinii, pe malul stâng al Izei şi strămutată ulterior pe malul drept, în locul numit mai târziu Podurile Mănăstirii.
Istoric:
Mănăstirea Bârsana a fost construită la mijlocul secolului al XVI-lea,de către familia lui Dragoş, voievod, pe una din proprietăţile acestora.
Vechea mânăstire, cu hramul Sfântul Nicolaie, era unul dintre cele mai importante edificii de cultură din Maramureş, dat fiind că multă vreme a fost rezidenţa episcopilor ortodocşi .
După ce greco-catolicismul s-a instaurat în zonă, odată cu ocuparea Maramureşului de către Imperiul Habsburgic,în ciuda presiunilor făcute, mănăstirea a rămâne de rit ortodox până în anul 1791.
În anul 1791, patrimoniul mănăstirii este confiscat de Imperiul Habsburgic iar mănăstirea trece în proprietatea Episcopiei Rutene a Muncaciului, ultimii călugări refugiindu-se la Mănăstirea Neamţ.
Vechea Mănăstirea Bârsana a fost cea mă importantă şcoală de preoţi din zonă şi lăcaş, de cultură pentru regiune. Aici se puteau găsi cărţi de cult în limba română, aduse din Moldova şi Tara Românească. Mănăstirea avea propriul său atelier unde erau pictate icoanele.
Arhitectura:
Ansamblul monacal a fost construit în lemn, după tradiţia locală, sub direcţia arhitectului Cordos Dorel. Acesta este compus din: poartă specifică maramureşeană, turnul cu clopotniţă, biserică (cu o înălţime de 57m), altarul de vară, chiliile călugărilor, capelă (construită pe mai multe nivele), casa maiştrilor şi casa (atelierul) artiştilor.
Recent a fost construit Muzeul din incinta mănăstirii.
Mare sărbătoare, mare:
Este vorba de hramul mănăstirii care se oficiază pe data de 30 iunie : “Soborul Sfitilor”, protectorii mănăstirii fiind cei 12 apostoli.
Turnul clopotniţă:
Clopotniţa se află într-un turn mare amplasat în partea sud-estică a complexului mânăstiresc. Pe sub bolta largă şi înaltă a acestui turn se face intrarea în incinta mănăstirii.
Arcada din faţă a bolţii poartă inscripţia biblică “Aceasta nu e alta fără numai casa lui Dumnezeu, aceasta este poartă cerului” (Facere 28, 17).
Aghiasmatarul:
Aghiasmatarul completează ansamblul mânăstiresc şi se află într-un loc central. Are patru intrări, iar în mijloc o fântână. Acesta evocă construcţiile anexă, de pe lângă basilicile paleocreştine în care se săvârşea şi se păstra aghiasma.
La aghiasmatar se ajunge pe alei pavate cu dale de andezit. Aghiasmatarul are o suprafaţă de 32 de metri pătraţi şi nouă metri înălţime, iar pardoseala este din plăci de andezit.
Pictura:
O inscripţie murală din naos mărturiseşte că Hodor Toader a pictat pereţii în 1806. Picturile erau făcute din bucăţi textile, fixate pe pereţi şi acoperite cu un strat de var preparat, cum era obiceiul în timpul acelei perioade.
Localizare:
Mănăstirea „Soborul Sfinţilor 12 Apostoli” din Bârsana, aparţinând de Episcopia Ortodoxă Romană a Maramureşului şi Satmarului, este situată la 22 de km sud-est de municipiul Sighetu Marmaţiei, la ieşirea din Bârsana, spre podul Slatioarei, la kilometrul 17 al Drumului Judeţean 186 (harta).
Pe şosea, accesul este posibil pe mai multe trasee, în funcţie de zona din care vine pelerinul, şi anume:
- pe Drumul Judeţean 186: Sighetu Marmaţiei - Vadu Izei - Oncesti - Bârsana;
- pe Drumul Judeţean 186 din Sacel spre Bogdan Vodă - Rozavlea - Bârsana
- dinspre Cavnic pe rută : Budesti - Calinesti - Bârsana.
Pentru cei care doresc să călătorească cu trenul, staţia C F R care deserveşte Mănăstirea Bârsana este Sighetu Marmaţiei.
Mănăstirea este o comoară pentru cultura naţională şi nu numai. Toate lacasele sunt în aşa fel construite încât să ai impresia că sunt case ţărăneşti maramureşene.
Totul este înconjurat de verdeaţă şi flori plantate cu dragoste şi evlavie de către slujitorii lui Dumnezeu.
Mănăstirea Bârsana este obiectivul turistic ce trebuie pus pe primul loc în lista Locuri de vizitat. O vacanţă în Ţara Maramureşului este exact ce ai nevoie ca să îţi încarci bateriile, să uiţi de viaţa cotidiană şi stresul din zilele noastre.
Nu uitaţi să vizitaţi muzeul mănăstirii si sa treceţi pe la magazinul de la intrate ca sa luaţi un suvenir celor dragi.
Dacă vă gândiţi să poposiţi câteva zile în zonă faceţi-o cu încredere, oamenii sunt de omenie, bucatele sunt prospete şi pălinca-i aşa cum numa în Maramu găseşti.
Interiorul a fost pictat de catre un artist necunoscut in 1775. programul iconografic nu este tipic pentru decoratiil murale descoperite de obicei in tinutul istoric al Maramuresului, avand in vedere ca scenele descoperite acolo sunt izolate din punct de vedere tematic si nu exista nici o ordine logica intre ele.
Pe plafonul din pronaos sunt pictati ingeri si, in colturi, serafi, iar pe pereti : Intrarea in Ierusalim, Iisus si femeia samariteana, Izgonirea din Rai, Uciderea Sfantului Arhidiacon stefan, Sfantul Nestor biruind paganii, Alexie, omul lui Dumnezeu, Pustnicii, Parabola celor 10 Fecioare, precum si Judecata de Apoi.