De ceva vreme postez articole despre cele mai frumoase şi mai vechi biserici şi mânăstiri din România.
Am decis să rămân în aceaşi zonă, astfel că mai departe o să vă vorbesc despre un obiectiv turistic de mare importanţă istorică şi religioasă şi anume biserica de lemn din Pojogeni-Dealul Ocii.
Localizare:
Această mărturie a trecutului poporului român se află în cătunul Dealul Ocii din localitatea Pojogeni (hartă), judeţul Gorj, purtând hramul „Sfintii Voievozi”.
Frumoasa biserică de ţară prezintă în modestia proporţiilor sale câteva valenţe caracteristice lăcaşurilor de lemn olteneşti, distinse aici în boltă comună peste navă şi tindă, absenţa turnului, pridvor pe stâlpi cu capete sculptate, pisanie scrijelită peste intrare.
Se remarcă de asemenea prin calitatea execuţiei în piesele pictate rămase în iconostas.
Datare:
Momentul ridicării bisericii a fost consemnat inr-o pisanie pe portalul de la intrare: „Acest sfânt lăcaş, Dumnezaesc să făcut în zilele luminatului domn Gheorghie Anagiarlu şi părintele nostru episcopu Nectarie. 7305”.
Inscripţia datează construcţia din anul 7305, după era bizantină, de la Adam, care în cronologia actuală, de la naşterea lui Isus, înseamnă anii 1796-97, aşadar în timpul episcopului de Râmnic Nectarie, viitor mitropolit al Ţării Româneşti.
Menţionarea „luminatului domn Gheorghie Anagiarlu” este probabil o răstălmăcire a numelui domnitorului Constantin Hangerli, cel care în 1797 a fost trimis de poartă în scaunul de domnie al Ţării Româneşti.
În acest caz datarea corectă a bisericii ar fi 1797. Discordanţele în datele istorice relevă dificultăţi de comunicare între centru şi periferie în epocă.
Arhitectură:
Elemente formale vechi ce indică vechimea bisericii sunt proporţiile, tehnica de îmbinare a barnelor, ferestrele cu rame monoxile păstrate la navă precum şi modul de îmbinare a portalului, unde bârna cu pisanie de la 1797 este adausa cu ocazia refacerii construcţiei.
La acestea se pot adaugă semnele de numerotare a barnelor, ce apăr de sub spoială atât pe pereţii exteriori ai bisericii cât şi pe cei ai altarului.
Numerotarea indică o desfacere şi o remontare, care poate implică nu numai o refacere dar şi o mutare. În această situaţie anul 1797 pare a marca mai degrabă o reinoire a lăcaşului, o situaţie des întâlnită în zonă.
Această biserică este unul din exemplele de cazuri fericite în care oamenilor le pasă de istoria şi cultura ţării şi fac tot posibilul să păstreze obiectivele turistice în condiţiile originale.
Astfel că, cu toate că lăcaşul a fost părăsit cu decenii în urmă de enoriaşi şi păstori, acesta a fost salvat în extremis prin transferare în Mănăstirea Camaraseasca în toamna anului 2009.
Era evident că biserica nu ar fi îndurat veacurile fără o întreţinere în timp a acoperişului şi eventuale reparaţii complementare.
Eu vă invit să vizitaţi această dovadă a istoriei româneşti şi să vă bucuraţi de frumoasa panoramă a cătunului Dealul Ocii, Pojogeni.



Sursa photo: Wikipedia
Nu ai cazare?
20 Iulie 2010
Scris de
traveller |
3 stele, Biserici in Romania, Gorj |
fara comentarii
Judeţul Hunedoara este cunoscut pentru atracţiile turistice deosebite, de mare importanţă culturală şi istorică. Cu siguranţă toată lumea a auzit de Castelul Corvinilor sau de Cetatea de la Blidaru.
Acum însă eu vreau să vă vorbesc despre un obiectiv turistic aparte.
Acesta impresionează prin calitatea artistică a construcţiei, iar farmecul locului întregesc peisajul şi te poartă în vremuri străvechi.
Acest obiectiv turistic este o biserică.
O mică biserică de ţară ce este considerată un relict în arhitectura de lemn sacrală, unică, singura de acest fel cunoscută până în prezent în ţară.
Biserica se află în satul Valari, un sat situat în partea de vest a judeţului Hunedoara, în Munţii Poiana Ruscă, ce aparţine de comuna Topliţa (harta).
Istoric:
Ioana Cristache-Panait a scris despre biserica de lemn din Valari că este cea mai bătrână şi cea mai deosebită din zonă Padurenilor, datând-o din secolul al XVI-lea, odată cu primele menţionări scrise ale aşezării, datorită caracterului arhaic al tehnicii de construcţie. Pe lista monumentelor istorice biserica de lemn Sf. Nicolae din Valari apare datată din secolul 17.
Legenda:
Tradiţia orală susţine că biserica a fost adusă cu mai bine de două secole în urmă din Poiana Rachitelii, unde a fost folosită timp de un secol.
Ioana Cristache-Panait a surprins de asemenea tradiţia mutării bisericii în Valari din Poieniţa Tomii, însă, în lipsa unor însemnări de mutare şi datorită existenţei anterioare a unei biserici asemănătoare în satul vecin Topliţa, cercetătoarea a înclinat să susţină ridicarea bisericii de lemn de la bun început de către valareni.
Arhitectura:
Biserica de lemn din Valari este construită într-o tehnică aparent asemanatore bisericilor de lemn în căţei
din Banat, la rândul lor puţine la număr. Acestea au stâlpii dăltuiţi astfel încât dulapii să fie prinşi între stâlpi.
Această tehnică este larg răspândită la case şi anexe şi este apreciată pentru economia de material lemnos. La biserica de lemn din Valari soluţia este mai simplă şi, se pare, mai arhaică.
Stâlpii (ustiorii) nu sunt dăltuiţi pe părţile lor laterale iar dulapii (umplatura) sunt fixaţi cu cuie de fierar în dosul stâlpilor. După uscare, între dulapii fixaţi au apărut spaţii libere, ceea ce a creat probleme de izolare a pereţilor, şi aşa subţiri. Spaţiile au fost acoperite din interior cu şipci. Între şipci se pare că au fost cândva xilogravuri.
Ustiorii, sau stâlpii, sunt prinşi prin cozi în talponi dedesubt şi în grinzi de-asupra, formând o ramă la fiecare perete exterior. Această structură de rezistenţă este făcută din lemn de stejar.

Fundătura de dulapi de brad rigidizează pereţii.
Dulapii de brad au fost tăiaţi mecanic, posibil la un gater de apă existent în zonă în urmă cu câteva secole.
Însemnările numeroase de pe ei certifică vechimea lor.
În ceea ce priveşte tehnica constructivă se vorbeşte de asemănarea evidentă şi semnificativă cu templele dacilor de pe columna lui Traian.
Cuiele marcate vizibil la colţurile construcţiilor de pe basoreliefuri ar putea fi cepurile de lemn cu care dacii prindeau dulapii de stâlpii verticali, aşa cum s-a păstrat la biserica din Valari, în vechiul ţinut al Padurenilor, în inima Daciei.
Din această perspectivă biserica de lemn apare drept un martor încă în picioare de arhitectură sacră dacică, binenteles, într-o formă adaptată la lăcaşul de cult creştin. Principiul constructiv este acelaşi chiar dacă dulapii sunt prinşi pe interior cu cuie de fierar.
Tăierea dulapilor la gater şi folosirea cuielor de fier pentru prinderea lor indică, de fapt, un efort financiar suplimentar al comunităţii la ridicarea acestei biserici
Cimitirul:
Incinta cimitirului vechi este înconjurată cu gard de pari. Se intră prin partea de jos, printr-o portiţă de lemn. În cimitir se mai păstrează două cruci putrede, sprijinite de gard, cu urme de cioplitură decorativă.
Frumuseţea crucilor făcute de meşterul Aurel din Poieniţa Tomii se mai poate admira la crucile de casă sau de mormânt ridicate în curţile gospodăriilor din sat.
Din păcate biserica de lemn Sfântul Nicolae din Valari nu mai este folosită de parohie din 1936, de când s-a sfinţit biserică de zid, şi din acest motiv a căzut în paragină.
Ploile trec prin acoperişul şubred, iar o ciupercă xilofagă s-a întins pe lângă tălpile longitudinale în navă. Aceste probleme cer intervenţii de conservare urgente.
Unicitatea şi valoarea acestui lăcaş, de cult motivează salvarea lui.
Vizitaţi acest obiectiv de mare valoare pentru tara noastră nu va pierde si aceasta comoara.
Sursa photo: Wikipedia

Ai nevoie de cazare?
19 Iulie 2010
Scris de
traveller |
3 stele, Biserici in Romania, Hunedoara |
fara comentarii

România este o ţară bogată din punct de vedere turistic. Cele mai numeroase obiective turistice de la noi din ţară sunt bisericile şi mănăstirile.
Acum fie că este vorba de lăcaşe religioase vechi de sute de ani, fie de cele construite în zilele noastre, un lucru este cert.
Fiecare are o poveste aparte şi sunt de o frumuseţe inegalabilă.
Un bun exemplu sunt bisericile din lemn. Acestea formează un patrimoniu preţios pe plan naţional şi mondial.
În România se păstrează circa 1440 de biserici de lemn ridicate până în anul 1918. Aproximativ 650 de biserici de lemn se găsesc în Transilvania şi Banat, peste 490 sunt în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea şi mai mult de 300 sunt în Moldova. 
Bisericile de lemn din România sunt adevărate tezaure de cultură românească, cele mai multe dintre ele puţin documentate şi cunoscute.
Acum îmi voi opri atenţia asupra unui superb monument de arhitectură.
Biserică de lemn din Pistestii din Deal
Pistestii din Deal este un sătuc gorjean ce ţine de comuna Scoarţa (harta).
Biserica datează cu aproximaţie din perioada 1575-1700 . Are hramul „Sfanta Treime” (a doua zi de Rusalii) şi este considerată un monument istoric.
Păi are şi de ce !
Biserica are toate caracteristicile arhitecurii specifice zonei: perisabilitatea materialului folosit, care transpare prin veacuri, uimitor, prin fragilitatea lui, bogăţia decorurilor întâlnite pe stâlpii pridvoarelor, pe uşile de intrare, pe cornişe, pe tălpile de temelie etc.
Din punct de vedere arhitectural prezintă elementele care constituie specificitatea bisericilor de lemn: dispunerea temeliei direct pe pământ, prezenţa peretelui plin între pronaos şi naos, precum şi absenţa clopotniţei de pe pronaos.


Istoric:
Sunt cunoscute numeroase cazuri când o comunitate oltenească, silită să se mute ca urmare a unor contexte socio-istorice, a purces la strămutarea simultană şi a lacaşului de cult, pentru a se asigura comuniunea cu strămoşii care, în toate marile civilizaţii ale omenirii, a produs continuitate şi educaţie în gena urmaşilor.
Un astfel de fapt s-a întâmplat şi la Pistestii din Deal. În documentele vremii fiind consemnată strămutarea bisericii.
Las vorbele deoparte şi vă indemn să vă bucuraţi de poze dar mai ales vă invit să vizitaţi această mostră sublimă a creativităţii poporului român.
Sursa photo: Țetcu Mircea Rareș
Oferte de cazare aici.


15 Iulie 2010
Scris de
traveller |
3 stele, Biserici in Romania, Gorj |
fara comentarii
Ridicată între 1921-1923, după planurile arhitectului D. Ghe. Ştefănescu, sub conducerea inginerului T. Eremia, catredala este locul unde au fost încoronaţi suveranii României Mari la data de 15 octombrie 1922, motiv pentru care a primit şi numele de Catedrala Încoronării.
Arhitectura:
Catedrala cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” reprezintă o simbioză de vechi stiluri româneşti.
Arhitectura sa, inspirată din biserica domnească din Târgovişte, se înscrie în curentul romantic iniţiat în arta românească în ultimele decenii ale secolului trecut, ce şi-a propus valorificarea creaţiei artistice medievale de la sud de Carpaţi.
Planul Catedralei, de tip bizantin, cruce greacă înscrisă, aparţine arhitectului V. Gheorghe Ştefănescu iar lucrările de construcţie s-au desfăşurat sub conducerea inginerului T. Eremia.
Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis cu arcade mari, sprijinite pe patru coloane cu capiteluri.
În nişele laterale din pridvor sunt fixate patru plăci de marmură cu inscripţii comemorative ce ne amintesc de patru evenimente importante: 1) Tipărirea Noului Testament de Mitropolitul Simeon Ştefan la 1648; 2) Unirea de la 1600, înfăptuită de Mihai Viteazul; 3) Martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan; 4) Refacerea unităţii spirituale a românilor.
Naosul, impunător prin înălţimea sa, este dominat de cupola centrală, susţinută de patru stâlpi octogonali placaţi în marmură, iar în exterior se înalţă cele trei turle octogonale, luminate, de câte opt ferestre, cu acoperiş în formă de bulb şi cu câte o cruce metalică deasupra lui.
Iconostasul, mobilierul, stranele au fost realizate din lemn de stejar, prezentând aceleaşi motive decorative de inspiraţie brâncovenească.
Localizare:
Este situată în partea de vest a cetăţii Alba-Iulia (harta) .
Ansamblul este dominat de un turn -clopotniţă, înalt de 58 m, terminat în formă de cupolă sprijinită pe coloane.
În prezent aici se află sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia.
Pictura:
Pictura murală, de origine bizantină, a fost realizată în tehnica frescă de cunoscutul pictor Costin Petrescu şi ucenicii săi, şi se înscrie în spiritul iconografiei tradiţionale.
În cupolă centrală este pictat Iisus Pantocrator, pe bolta absidei altarului chipul Maicii Domnului şi alte scene biblice, iar de o parte şi alta a iconostasului sunt aşezate icoanele mai recente ale sfintilor ierarhi care au sprijinit lupta românilor din Transilvania pentru cucerirea drepturilor lor şi-au luptat pentru ortodoxie în secolul al XVIII-lea.
De o parte şi de alta a intrării apar portretele suveranilor României Mari - regele Ferdinand I Întregitorul şi cu soţia sa, Maria - subliniind cu aceasta semnificaţia istorică a edificiului.
O dată cu lucrările de renovare a bisericii în 1993, cu prilejul a 75 de ani de la unire, a fost restaurată şi pictura, de către pictorii Nicolae Sava, Dimitrie Bănică şi Grigore Popescu.
Alba un oras de poveste va ofera cele mai bune oferte de cazare.
3 Februarie 2010
Scris de
traveller |
2 stele, Alba, Biserici in Romania |
fara comentarii
Biserica Reformată (calvină) cu Cocoş, este o operă a arhitectului timişorean Ka¡roly K.(1883-1977), construită în 1913-1914 în stilul secesiunii vieneze.

Localizare:
Se află situată pe strada Moţilor nr. 84, în municipiul Cluj-Napoca (harta) .
Turnul din sudul bisericii are în vârf un cocoş, de la care provine şi numele edificiului.
Planul bisericii s-a inspirat din cel al bazilicilor în stil român.
Interiorul este decorat cu motive populare maghiare din Valea Calatei. Bolta este ornată cu casete pictate de către Gergely Sza¡nta, după desenele profesorului de artă aplicată Sa¡ndor Muhits.

Semnificaţia aşezării cocoşului pe turlele bisericilor reformate:
Cocoşul veghează contra diavolului, căci diavolul - potrivit legendei - numai până la primul „cucurigu” matinal al cocoşului îşi poate desfăşura nestingherit activităţile tenebroase.
Cocoşul este totodată un simbol la vigilenţei, dar mai ales al luminii, deoarece el anunţă mijirea unei zile noi încă pe întunerec. Prin această, cocoşul face aluzie la Isus, care conduce omenirea din întunerec spre lumina zilei.
Clujul fiind cunoscut pentru numeroasele obiective turistice de o mare importanţă culturală şi istorică şi-a creat de-a lungul timpului o imagine impecabilă în ceea ce priveşte cazarea. Pentru cele mai bune oferte click aici .
7 Ianuarie 2010
Scris de
traveller |
4 stele, Biserici in Romania, Cluj |
fara comentarii
Unul din obiectivele fascinante ale judeţului Covasna îl constituie frumoasa biserică reformată vestită pentru clopotnita sa din lemn.
Biserica reformată se află mai exact în localnitatea Calnic (harta).
Biserica are alaturi o clopotnita.
Cele două datând din secolul XVIII ce sunt acoperite cu şindrilă, sunt considerate monumente istorice.
Construcţia s-a făcut în stil gotic cu ziduri ovale de apărare.
Turnul din lemn a fost construit în 1781.
Cel mai important şi de reţinut este că la construcţia clopotnitei nu a fost folosit nici un cui metalic, ceea ce face ca acesta să fie considerata o capodopera a artei lemnului sculptat.
Localizare:
Localitatea Calnic este aşezată în valea pîrîului Calnic, la distanţa de 12 km de la Sf. Gheorghe spre nord.
Pentru cazare click aici


6 Ianuarie 2010
Scris de
traveller |
2 stele, Biserici in Romania, Covasna |
fara comentarii

Biserica Sfântul Nicolae - Lapusna a fost construită în satul Comori în anul 1779, când a preluat mesajul ctitoriei anterioare, de la care i-au revenit şi icoanele realizate în 1740, de Vasilascu, zugrav din ţara Moldovei, feciorul lui Chiriac, stegarul din Focşani.
În 1939 a fost strămutată la Lapusna şi aşezată în pădurea de brazi, la câţiva paşi de răul Gurghiu.
Este o construcţie din lemn, pe fundaţie din piatră de râu, legată cu ciment. Pereţii se înscriu în plan dreptunghiular, cu absidă decroşată, poligonală, cu trei laţuri. Bârnele sunt îmbinate în coadă de rândunică, consolele fiind decorate cu crestături. În partea sudică are o prispă cu umerusei ciopliţi.
Spaţiul este compartimentat în altar, naos. pronaos. Uşile împărăteşti au o structură florală, delimitată prin baghete în frânghie. Bolta de deasupra navei este susţinută de arce care se sprijină direct pe pereţi. Naosul se delimitează de pronaos printr-o grindă din lemn şi pereţi înalţi de 1 m. Are şi un pridvor deschis, susţinut în faţă de 5 stâlpi din lemn brut.
Deasupra pridvorului este turnul clopotniţă cu foişor în console şi coif înalt, piramidal, neobişnuit la bisericile de lemn din această zonă, aceasta fiind concepţia arhitectului restaurator. Intrarea în biserică se face prin vest, printr-o uşă masivă din lemn de stejar, brut.
Ancadramentul intrării are gaura în formă de cheie, împodobit cu rozete şi străbătut de un profil crestat cu linii. Lumina pătrunde în altar prin trei ferestre aşezate câte una la est, sud şi nord, iar în naos printr-o fereastră aşezată pe peretele sudic şi alte două pe cel nordic. Pardoseala bisericii este din scândură, iar acoperişul este făcut cu şindrilă.

Pictura murală, cu ample compoziţii în care se remarcă fondul stelat, este opera zugravului Toader Popovici. Din bogatul program iconografic, consemnăm pe bolta navei medalioane cu Iisus Pancrator, mucenici, reprezentări din viaţă lui Hristos.
Pe boltă pronaosului, scena când s-a spânzurat Iuda în copac, iar pe peretele nordic Punerea în mormânt. Pe suprafeţele curbe din vest sunt zugrăviţi evangheliştii. În absidă, pe pereţii verticali, viziunea Patriarhului Petru şi Sfinţii Părinţi, mironosiţe şi mucenici împodobite cu flori, iar pe boltă este pictată Sfânta Treime, Buna Vestire şi cetele îngereşti.
Pilda Fecioarelor este desfăşurată pe peretele dintre pronaos şi naos. Pictura a suferit unele intervenţii în timpul restaurării monumentului.
Este situată pe şoseaua Tg. Mureş-Reghin-Deta, din Reghin ramificaţie dreapta Gurghiu-Dulcea-Lapusna 41 km şosea asfaltată (harta) .
Cazare la Lapusna


18 Decembrie 2009
Scris de
traveller |
3 stele, Biserici in Romania, Mures |
un comentariu

Biserica dintr-un lemn . . .
Se poate să mai fi auzit despre icoane făcătoare de minuni, descoperite în cele mai neobişnuite locuri şi cu siguranţă aţi fost curioşi să le aflaţi povestea. O astfel de poveste, învăluie în mister biserica cu hramul Naşterea Maicii Domnului din com. Francesti, jud. Vâlcea (harta).
Mărturiile susţin că un călugăr ar fi găsit o icoană a Maicii Domnului în scorbura unui stejar secular. În acel moment el ar fi auzit o voce ce l-ar fi îndemnat să zidească o mânăstire din trunchiul acelui copac.
Biserica este construită chiar pe locul stejarului purtător de icoană, după toate probabilităţile pe la mijlocul secolului al XVI-lea, bisericuţa din lemn este lucrată din bârne groase, încheiate în coadă de rândunică.
Are o formă dreptunchiulara, cu absida altarului decroşată, cu o lungime totală de 13 m, lăţime de 5,50 m şi o înălţime de aproximativ 4 m. Este înconjurată la exterior de un brâu în torsadă, săpat în grosimea lemnului, cu un pridvor deschis, fără turlă.
Iconostasul, sculptat în lemn de tei, în 1814, este o veritabilă operă de artă ca şi multe din icoanele de lemn ce împodobesc bisericuţa în interior.

Icoana Maicii Domnului de care este legată existenţa acestui sfânt aşezământ monarhal, este păstrată cu multă veneraţie în biserica mare. Ea are dimensiuni impresionante, fiind înaltă de 1,50 m şi lată de 1,10 m.
În anul 1929, Andrei Grăbar de la Universitatea din Strasbourg a vizitat mănăstirea şi, studiind icoana, a identificat-o ca fiind pictată în secolul IV la mănăstirea Theothokos din Grecia, după un model care se spune că ar fi aparţinut Apostolului Luca, cel care a pictat-o pentru prima dată pe Fecioara Maria.
Conform tradiţiei, în lume se mai păstrează trei exemplare asemenea celei de la Dintr-un Lemn.
Frumusetea bisericutei din lemn costruita pe locul si din materialul unui singur stejar secular este una aparte, unica, ce reuseste sa trezeasca in sufletul fiecarui turist credinta ca exista minuni.
Cazare Valcea . . .
14 Decembrie 2009
Scris de
traveller |
4 stele, Biserici in Romania, Valcea |
fara comentarii

“aurul alb”. . .
Odată pătrunşi în inima oraşului Tg. Ocna (harta) veţi fi întâmpinaţi cu căldură de oameni zâmbitori ce aşteaptă să vă prezinte cu nerăbdare secretele şi istoria celei mai de preţ comori a zonei şi anume Saligna Tg. Ocna.
Povestea lor începe cam aşa : “Oamenii, aceşti exploratori neobosiţi, aceşti cutezători navigatori în necunoscut, şi-au croit tunele în adânc, au sfredelit pământul, rapindu-i acestuia puţin câte puţin din aurul său alb.. ” , iar treptat, vrăjiţi de glasul lor cald, veţi descoperi “oraşul din adâncuri“.
Încet, încet vei înţelege că”aurul alb” este sarea atât de necesară existenţei noastre de zi cu zi, şi că aceasta vă poate oferi picătura de sănătate şi relaxare de care aveţi nevoie, doar printr-o vizită în subteran.
Acum sigur vă întrebaţi cum e posibil acest lucru…. Foarte uşor, deoarece la Tg. Ocna există cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat într-o mină de sare. Acesta este folosit în tratarea bolilor aparatului respirator, tratament realizat în prezenţa personalului de specialitate.
În subteran există spaţiu pentru gimnastică şi tratament medical, spaţii de joacă special amenajate cu leagăne, topogane şi balansoare pentru copii, chioşcuri, jocuri mecanice şi biliard. O mare atracţie este considerat “Muzeul sării“, aici putând afla date despre geneza, evoluţia exploatării şi prelucrarea sării, virtuţile sale terapeutice şi poţi admira exponate interesante ce amintesc de trecut.

În inima pământului, din dreapta credinţă moldovenească şi din migala şi talentul minerilor, este realizată prima biserică ortodoxă subterană din Europa, cu hramul Sf. Varavara-ocrotitoarea minerilor.
În faţa altarului se află catapeteasma constituită din 24 de icoane. De o parte şi de alta a altarului veghează icoanele Sf. Muceniţe Varvara şi Sf. Paraschiva- patroana întregii Moldove.
Dacă vă gândiţi să vizitaţi frumoasa biserică momentul ideal este pe data de 4 decembrie, când se prazmuieste hramul acestei biserici şi se oficiază slujba de cinstire şi pomenire.
Cu siguranţă v-am oferit destule motive ca să treceţi Tg. Ocna pe lista locurilor de vizitat din agenda voastră, astfel că eu nu mai pot decât să vă urez drum bun şi sa vă aştept să îmi împărtăşiţi impresiile voastre despre frumusetiile României.
Cazare Bacau . . .
4 Decembrie 2009
Scris de
traveller |
6 stele, Bacau, Biserici in Romania |
fara comentarii
Alba Iulia, simbol al unitatii nationale datorita Marii Uniri de la 1918, are numeroase obiective de interes turistic.
Catedrala Romano Catolica, situata în interiorul cetatii Alba Iulia, este unul din cele mai valoroase monumente de arhitectura romanica din Transilvania, fiind cam de aceeasi varsta cu celebra Notre Dame. Constructia edificiului a început în secolul al XI-lea, iar la mijlocul secolului al XII-lea au fost ridicate navele transversale. Catedrala a fost distrusa partial de marea invazie tatara în anul 1242.
Iancu de Hunedoara o restaureaza si face din ea necropola familiei sale, astfel ca in interiorul catedralei se afla sarcofagul lui Iancu de Hunedoara (pe piatra sa funerara sta înscris “s-a stins lumina lumii“) , alaturi de cele ale fratelui sau Johannes Miles, a fiului sau mai mare Ladislau si cele ale reginei Isabella si a fiului sau Ioan Sigismund.
Catedrala are o orga cu 2209 tuburi, datand din 1877 si credeti-ma, recitalele de orga merita auzite. Impresionante sunt picturile si statuietele care stau ca niste paznici ai marturiilor evenimentelor petrecute cu sute de ani in urma.
Important de stiut este ca si-a aniversat in acest an jubileul (1000 de ani de arhidioceza), fiind cea mai veche catedrala din Romania.Catedrala Romano Catolica se afla in topul preferintelor in ceea ce priveste oficierea cununiilor religioase, in special pentru orga, dar si pentru bancile ce pot fi frumos impodobite cu flori.
La exterior, catedrala impresioneaza prin contrafronturile solide si zvelte ale corului gotic. Fatada principala indreptata spre nord, are la colturi cate un pilastru, iar la mijloc se afla un portal deasupra caruia a fost montata stema episcopului Ladislau Gereb.
Desi cuprinde elemente arhitectonice de stiluri diferite (gotic, renascentist, baroc), catedrala se prezinta ca un monument reprezentativ al arhitecturii romanice tarzii.
Daca tot ajungeti in Alba Iulia si treceti si prin Muncelu faceti un popas aici pentru a putea admira Fagul Împaratului un copac batran de mari dimensiuni ale carui frunze nu cad niciodata. Situat pe malul stâng al Ariesului, în amonte de Baia de Aries, prezinta un frunzis, marcescent, frunzis care se usuca dar ramâne pe arbori în timpul iernii. Frunzele iau toamna o culoare bruna.
vrei cazare Alba ?
Ghidul Turistic al judetului Alba
Un material foarte bun, in limba engleza, despre turismul in judetul Alba, gasiti aici
3 Decembrie 2009
Scris de
traveller |
4 stele, Alba, Biserici in Romania |
fara comentarii