Castelul Bran

Castelul Bran este un monument istoric şi arhitectonic, situat în Pasul Bran-Rucar, la 30 de kilometri de Braşov (harta) .

Arhitectură:

Fiind o cetate de “trecatoare” cu scop militar bine determinat, construcţia a comportat în prima fază o incintă patrulateră neregulată, alungită pe axa est-vest, folosind cu iscusinţă avantajele oferite de teren.

Pe latură de vest era înconjurată de o curtină şi un turn rotund de colţ. Tot din prima fază datează se pare, zidul de incintă donjonul de pe latură nordică.

Zidul de incintă, construit din piatră brută şi pe alocuri din cărămidă provenită de la reparaţiile ulterioare,era prevăzut cu două nivele de guri de tragere.

Donjonul - cea mai înaltă construcţie a cetăţii - a fost plasat pe latura nordică, având formă dreptunghiulară cu un acoperiş într-o singură pantă pronunţată.

Turnul avea în partea inferioară o zidărie masivă, ce îmbrăca stânca, iar în partea superioară se termina cu un foişor de observaţie, probabil de o dată mai recentă.La nivelele superioare era prevăzut cu câte o încăpere.

Latura exterioară a fost prevăzută cu şase guri de tragere, transformate ulterior în ferestre.

În încăperea de sub panta acoperişului se păstrează pe tencuială o inscripţie în latină care aminteşte de o restaurare a acestuia în anul 1723.

În faţa foişorului, spre nord, se află un fronton cu creneluri “treptate” şi rotunjite, sub care se află două rânduri de arcade oarbe. Crenelurile, de influienţă italiană pot fi atribuite secolului al XIV-lea, însă cele două frize de arcade oarbe sunt mai târzii, posibil secolul al XVII-lea.

Elementele decorative, asemănătoare celor de pe donjon, (creneluri şi arcade oarbe) se regăsesc şi pe latura vestică la clădirea alipită donjonului.

Istoric:

Prima atestare documentară este din 1377 când braşovenii au primit, din partea lui Ludovic I d’Anjou, dreptul de a ridica cetatea pe locul fostei fortăreţe.

Apoi, între 1419-1424 a intrat în posesia lui Sigismund.

La sfârşitul secolului al XV-lea a fost subordonată comitetului secuilor şi sub domnia lui Iancu de Hunedoara a trecut sub conducerea voievodatului Transilvaniei.

La 1 decembrie 1920, Castelul Bran a fost donat Reginei Maria a României Mari, în semn de recunoştinţă din partea oraşului Braşov pentru contribuţia la Unirea cea mare de la 1918.

Imediat după această, timp de 7 ani, Castelul a intrat într-o perioadă de restaurare, sub conducerea arhitectului Curţii Regale, Carol Liman.

Acesta a conceput ansamblul ca o reşedinţa de vară. Tot în a această perioadă a fost construită şi Casa de ceai.

În timpul acestor lucrări, Castelul a fost dotat cu apă curentă de la o fântână săpată în stâncă, adâncă de 57 de metri, şi iluminat de la o uzină electrică cu turbină.

De la această uzină au fost apoi electrificate, în 1932, satele Bran, Simon şi Moeciu.

Apoi, în 1938, Regină Maria a lăsat Castelul Bran drept moştenire Principesei Ileana, care l-a stăpânit până în 1948.

Castelul Bran a trecut oficial în proprietatea lui Dominic de Habsburg din 18 mai 2009.

Nepot al Reginei Maria şi fiu al Principesei Ileana, Dominic de Habsburg a dobândit Castelul Bran la aproape şase decenii după ce familia sa a fost forţată de regimul comunist să părăsească ţara, pe când el avea doar zece ani.

Legenda:

Dracula aşa cum este perceput astăzi constituie rezultatul  consemnărilor unor cronicari ai vremii, in urma unor evenimete istorice, cu intenţia de a-l pune pe marele voievod Vlad Tepes într-o lumină nefavorabilă,  consemnari amplificate în secolele următoare prin asocierea cu personajul romanului de ficţiune „Dracula”, apărut în Anglia, în 1897, avându-l că autor pe scriitorul irlandez Bram Stoker.

Adevărul despre domnitorul Ţării Româneşti Vlad Ţepeş (1456-1462; 1476) este cunoscut din numeroase lucrări aparţinând istoricilor români şi străini.

Convins că numai o domnie puternică în interior putea să asigure ordinea în ţară şi să organizeze cu succes apărarea ei de primejdiile externe, Vlad Ţepeş recurge la o domnie autoritară, impune supuşilor săi cinstea şi hărnicia ca virtuţi; necinstea (hoţia) lenevia şi viclenia erau pedepsite cu asprime prin tragerea în ţeapă, o pedeapsă crudă, dar care poate fi înţeleasă doar în raport cu epoca în care a trăit, o epocă de mare cruzime, care a cunoscut şi alte pedepse, la fel de aspre, cum ar fi arderea pe rug, spânzurătoarea etc..

Localizare:

Branul se situează la mai puţin de 30 km. de Braşov, pe şoseaua ce iese prin vechiul cartier Bartolomeu şi care leagă Braşovul de Câmpulung Muscel, prima capitală a Ţării Româneşti, acolo unde se întâlnesc Munţii Piatra Craiului  cu masivul Bucegi.

Ai nevoie de cazare?

15 Ianuarie 2010 Scris de traveller | 5 stele, Brasov, Castele in Romania | fara comentarii

Castelul Peles

Mereu ascultam mărturiile prietenilor mei care vizitaseră Castelul Peleş care spuneau că ar fi de o frumuseţe de nedesris, dar nu am fost convisa de acest lucru până nu am fost la faţa locului.

Castelul Peleş, este un castel din Sinaia, România, construit între 1873 şi 1914. Este considerat unul dintre cele mai frumoase din România şi din Europa.

Castelul Peleş, din Sinaia, reşedinţa de vară a regilor României, a fost construit la dorinţa regelui Carol I al României (1866 - 1914), după planurile arhitecţilor Johannes Schultz şi Karel Liman, şi a fost decorat de celebrii decoratori J.D. Heymann din Hamburg, August Bembe din Mainz şi Berhard Ludwig din Viena.

Chiar după inaugurarea sa din 1883, Peleşul va mai suferi modificări, extinzandu-se mereu.

La forma actuală se ajunge abia în 1914 (anul morţii regelui Carol I). Castelul are 160 de camere şi mai multe intrări şi scări interioare.

Turnul central măsoară nu mai puţin de 66 de metri înălţime. Pe lângă Peleşul propriu-zis, în zonă au mai fost înălţate încă două construcţii mai mici, Pelisorul şi Foişorul.

Peleşul are şi o sală de teatru, cu o mică scenă şi 60 de locuri, plus loja regală. Castelul avea dotări foarte moderne pentru epoca în care a fost construit. De exemplu, plafonul de sticlă al holului de onoare este mobil, putând fi acţionat de un motor electric. Încă din 1883, castelul are încălzire centrală.

Pe terenul cumpărat de rege au fost construite pe lângă castel: Pelisorul, Corpul de Gardă, Economatul, Casa de Vânătoare Foişor, Grajdurile, Uzina Electrică, şi Vila Şipot. Până la terminarea castelului (1883), Regele Carol I şi Regina Elisabeta, au locuit la casa de vânătoare, terminată înaintea castelului.

Datorită uzinei electrice proprie Peleşul a fost primul castel electrificat din Europa.
Peleşul a avut o importantă deosebită pentru istoria ţării noastre.

Aici s-a născut, în 1893, viitorul rege Carol al ÎI-lea (1930 - 1940), primul rege al dinastiei născut pe pământ românesc şi al doilea botezat în religia ortodoxă. În 1921, la Foişor, s-a născut fiul sau, regele Mihai I.

În 1921, are loc la Peleş, nunta principesei Ileana, una dintre surorile lui Carol al ÎI-lea, la care participă o mulţime de personalităţi ale vremii, inclusiv primul ministru de atunci, Nicolae Iorga.

Doi ani mai târziu au loc serbările semicentenarului castelului Peleş, (50 de ani de la începerea lucrărilor).

Castelul a fost declarat muzeu în 1953.

Cele mai importante săli de vizitat sunt:

Holul de Onoare este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri şi stauiete. Plafonul mobil din sticlă, acţionat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem manual, era un element de surpriză pentru vizitatorii regelui, care puţeau să admire seninul cerului în nopţile de vară.

A fost finalizat complet abia în 1911, sub îndrumarea lui Karel Liman.

Biblioteca regală îi atrage în special pe cei pasionaţi de cărţi rare, având coperţi din piele şi gravate cu litere de aur.

Chiar şi pentru cei mai puţin familiarizaţi cu universul cărţilor, există un punct de atracţie: uşa secretă, o cale de acces în spatele unui raft cu cărţi, prin care regele se putea refugia în diverse încăperi ale Castelului.

Sălile de arme, amenajate în perioada anilor 1903 - 1906, adăpostesc peste 4000 de piese europene şi orientale din secolele XIV - XVII. Cele mai preţioase sunt considerate armurile germane din secolele XVI - XVII şi o armură completă pentru cal şi cavaler, unică în România.

Sala de muzică a devenit salon de serate muzicale la dorinţa reginei Elisabeta. Mobilierul de aici a fost primit în dar de la maharajahul de Kapurtala.

Sala Florentină, denumită şi Marele Salon, impresionează prin plafonul sculptat în lemn de tei, aurit, cele două mari candelabre, şi decoraţiunile în stilul neorenasterii italiene.

Sala Maură este opera arhitectului Charles Lecompte du Nouy, având elemente hispano-maure, cu o fântână din marmură de Carrara, copie după o piesă din Cairo.

Sala de teatru are 60 de locuri şi loja regală, fiind decorată în stilul Ludovic al XIV-lea.

La etajul I se află Sala de Concerte, amenajată în 1906, în care se găsesc un clavecin executat la Anvers în 1621, un pian cu coadă verticală Bluthner şi o orgă Rieger cu două claviaturi.

Apartamentul Imperial a fost amenajat tot în 1906 cu ocazia vizitei împăratului Austro-Ungariei, Franz Josef I, invitat la jubileul de 40 de ani de domnie a regelui Carol I.

Alte săli sunt:

Sala de Consilii, care seamănă cu una dintre sălile Primăriei din Lucernă, Elveţia.

Cabinetul de lucru unde se află un birou impunător şi un pupitru pentru audienţe.

Sufrageria, unde sunt expuse piese de argint de o mare valoare, este situată la etajul 1 şi are un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea.

Salonul Turcesc care adăposteşte o colecţie de vase turceşti şi persane în alamă.

Dormitorul regal care este luminat de un candelabru din cristal de Boemia.

Vitraliile Castelului Peleş au fost cumpărate şi montate între 1883 şi 1914, cele mai multe fiind aduse din Elveţia şi Germania, pişe datând din secolele XV şi XVII. De asemenea, Castelul are şapte terase decorate cu statui din piatră, fântâni şi vase ornamentale din marmură de Carrara.

Localizarea

Castelul Peleş, este situat în Sinaia (la 44 km de Braşov şi la 122 km de Bucureşti) iar pe şosea se alege Drumul european E60  DN1 ( harta ) .

Pe calea ferata exista numeroase curse care din Ploieşti intra pe Valea Prahovei, iar Staţiunea Sinaia este una  dintre destinaţii.

Castelul Peleş, poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istoric din România, având caracter de unicat şi este, prin valoarea sa istorică şi artistică, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumătăţi al secolului al XIX-lea.

Cu siguranţă informaţiile de mai sus au stârnit curiozitate în mintea voastră.

Ţineţi cont că e o raritate în ţara noastră, un monument de arhitectură impresionant şi puneţi Castelul Peleş în lista voastră de obiecte turistice de vizitat în vacanţă.

Vizitaţi Castelul, nu o să va pară rău niciodată!!!

Vă aştept să vă spuneţi propia părere despre Castelul Peleş şi să facem schimb de impresii, iar dacă doriţi să poposiţi în zonă veţi găsi aici cele mai bune oferte de cazare.

14 Ianuarie 2010 Scris de traveller | 4 stele, Castele in Romania, Prahova | 2 comentarii

Castelul Corvinilor Hunedoara

Considerat una dintre cele mai vestite proprietăţi ale lui Iancu de Hunedoara, Castelul Corvinilor e şi unul din cele mai importante monumente de artă feudală gotică din Europa, devenind de-a lungul timpului un punct de maximă atracţie turistică.

A fost ridicat în secolul XV de către Iancu Hunedoara, pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlasti. Este o construcţie impunătoare, cu acoperişuri înalte şi divers colorate, cu turnuri şi turnuleţe, ferestre şi balcoane împodobite cu dantelară pietrei cioplite. Castelul a fost restaurat şi transformat în muzeu, astazi fiind simbolul Hunedoarei (harta) .

Fiind una dintre cele mai mari şi vestite proprietăţi ale lui Iancu de Hunedoara, castelul devine o somptuoasă locuinţă, nu numai un punct strategic întărit. Cu trecerea anilor, diverşii stăpâni ai castelului i-au modificat înfăţişarea, imbogatindu-l cu turnuri, săli şi camere de onoare.

Galeria şi donjonul - ultimul turn de apărare (turnul “Ne boisa” = Nu te teme), rămase neschimbate de pe timpul lui Iancu de Hunedoara, precum şi Turnul Capistrano (după numele lui Ioan de Capistrano, un vestit călugăr de la curtea castelului) reprezintă câteva dintre cele mai semnificative părţi ale construcţiei.

Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare încăpere de recepţii), Turnul buzduganelor, Bastionul alb care servea drept depozit de bucate şi Sala Dietei, având medalioane pictate pe pereţi (printre ele se găsesc şi portretele domnilor Matei Basarab din Ţara Românească şi Vasile Lupu din Moldova).

În aripa castelului numită Matia se mai desluşeşte destul de vag, o pictură referitoare la legenda cu corbul de la care se zice că îşi trag numele urmaşii lui Iancu de Hunedoara (Corvini).

În curtea castelului, alături de capela zidită tot în timpul lui Iancu de Hunedoara, se află o fântână adâncă de 30 de metri. Conform legendelor, această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apa. Dar după 15 ani de trudă, când au terminat fântâna, stăpânii nu s-au ţinut de cuvânt. Se spunea că inscripţia de pe zidul fântânii înseamnă „Apa ai, inimă n-ai”.

Ai vrea sa poposesti la Hunedoara si nu stii unde? Incearca aici.

5 Ianuarie 2010 Scris de traveller | 3 stele, Castele in Romania, Hunedoara | un comentariu

Castelul Lapusna

Castelul Lapusna este situat la o altitudine de 815m, in comunca Ibanesti, sat Lapusna, la 70 km de Targu Mures, intr-o zona muntoasa deosebita. Castelul se afla la 45 de km de Reghin, in Muntii Gurghiului, pe valea cu acelasi nume.

Constructia castelului a fost realizata in anii 1925-1926. El a apartinut regilor Romaniei ( Ferdinand, Carol al 2-lea si Mihai I ) pana in anul 1949.

Dupa nationalizarea din anul 1949, Castelul a fost trecut in proprietatea statului, in administrarea comunei Ibanesti, in raza administrativa a careia era situat. Acesta, mai ales in anii in care la conducerea statului s-a aflat Nicolae Ceausescu a functionat sub forma de “Casa Prezidentiala”, in functiunea de “Castel de Vanatoare”, pentru cadrul cu functii inalte din anturajul conducerii comuniste. Au vanat aici Hrusciov, Tito , Jivcov cu ocazia discutiilor diplomatice si mai ales cu prilejul chefurilor de dupa.

Gasisti aici si Manastirea Lapusna, care dateaza din 1779 ( este de lemn ) , adusa din satul Comori, servind ca loc de inchinaciune pentru Casa Regala. O data cu stramutarea bisericii au fost aduse aici si icoane care atesta legaturile stranse dintre Transivania si Moldova secolului 18.

Ceea ce pot sa va spun in afara de aceste detalii istorice, e ca se gateste extraordinar de bine, se doarme extraordinar de bine si peisajul este absolut superb. Merita vizitat acest bastion unde se termina Valea Gurghiului. Insa, nu va luati numai o zi pentru asta, ci o saptamana ! ( poze )

Cazare : Castelul de la Lapusna

19 Octombrie 2007 Scris de Turism Romania | 7 stele, Castele in Romania, Mures | fara comentarii